Flancat de liderul UNPR, Gabriel Oprea, şi de cel al UDMR, Bela Marko, premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul renunţă la a tăia cu 25% salariul minim pe economie de 600 lei, pensia minimă de 350 lei şi venitul minim garantat. Nu vor fi micşorate nici alocaţiile pentru copii (42 lei pe lună), ajutoarele pentru persoanele cu handicap (variază în funcţie de gradul de handicap). Indemnizaţiile pentru mame vor fi reduse cu 15%, dar nu vor fi mai mici de 600 lei.
Considerate cu totul insuficiente de către sindicate, care menţin chemarea la grevă generală, aceste concesii se vor regăsi în cele două proiecte de lege cu care Cabinetul Boc se va prezenta săptămâna viitoare în Parlament pentru asumarea răspunderii. Potrivit lui Emil Boc, este vorba despre „un proiect de încadrare în deficitul bugetar” convenit cu FMI pe 2010, adică 6,8% din PIB (o tăiere de cheltuieli faţă de 2009 de circa 2,2% dintr-un PIB de circa 118 miliarde euro estimat pentru 2010). Documentul va contabiliza tăierile salariilor angajaţilor statului cu 25% şi reducerea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului. Cel de-al doilea proiect priveşte „reglementarea sistemului de pensii”, astfel încât pensiile speciale să fie recalculate potrivit principiului contributivităţii, dar fără să fie atinse pensiile militarilor sub 3.000 lei. În linii mari, decizia ce urmează să fie aplicată prin cele două legi respectă măsurile de austeritate convenite cu FMI la începutul lunii mai.
Premierul Boc a anunţat la finalul şedinţei de Guvern unde s-au discutat cele două proiecte de lege că baza legală pentru tăierea salariilor şi pensiilor este articolul 53 din Constituţie care vorbeşte despre restrângerea unor drepturi şi libertăţi în situaţii foarte dificile. Este vorba de cazuri legate de apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, pentru prevenirea unor dezastre naturale grave. „Referirile din articolul 53 al Constituţiei la ordinea publică şi siguranţa naţională ne permit să facem acest lucru (tăierile de salarii şi pensii)”, a explicat Emil Boc.
Primul ministru a spus că avizul Consiliului Economic şi Social (vineri), verificarea de constituţionalitate (la Consiliul Legislativ), asumarea răspunderii (la începutul săptămânii viitoare) şi promulgarea celor două legi (după moţiunea de cenzură a opoziţiei, previzibil fără succes) trebuie să aibă loc în cursul lunii iunie, astfel încât tăierile de cheltuieli să fie aplicate începând de la 1 iunie. Ele ar trebui să înceteze la sfârşitul anului datorită unor măsuri de încurajare a creşterii economice, despre care Emil Boc spune că vor fi luate ulterior.
Boc: Tăierile în companiile de stat nu sunt în acordul cu FMI
În ciuda calendarului foarte strâns de aplicare, în şirul măsurilor Guvernului persistă încă mari necunoscute. Nu se ştie deocamdată cum se vor face tăierile de salarii în deconcentrate, adică în companiile unde statul este acţionar majoritar sau minoritar şi în acele instituţii publice „care se autofinanţează”. Cu alte cuvinte, nu este clar ce se va întâmpla în privinţa posturilor plătite mult peste media bugetarilor obişnuiţi, ocupate în principal pe criterii politice.
La câteva zile după anunţul făcut de preşedintele Băsescu privind salariile şi pensiile, România Liberă a întrebat Ministerul de Finanţe dacă tăierile de 25% se vor aplica şi veniturilor angajaţilor din toate companiile de stat, dacă vor scădea şi indemnizaţiile şi veniturile obţinute de secretarii de stat şi de directorii din ministere aflaţi în postura de reprezentanţi ai statului în consilii de administraţie şi în conducerea diverselor instituţii. Răspunsul primit abia ieri la redacţie este succint: „Modalitatea concretă de implementare a măsurilor de reducere a unor categorii de drepturi, anunţate la date de 6 mai, nu a fost încă aprobată de Guvernul României şi, prin urmare, nu putem da detalii în acest sens”.
Prim-ministrul Emil Boc, care „se pronunţa” acum două săptămâni, la solicitarea RL, „pentru identificarea unor modalităţi astfel încât măsurile anunţate pentru sistemul bugetar să se aplice deopotrivă şi în cazul companiilor de stat”, a făcut ieri unele precizări care n-au luminat însă prea mult situaţia. El a împărţit companiile de stat în companii pe profit şi companii cu pierderi şi a anunţat că angajaţii celor pe profit vor suferi şi ei tăieri de salarii. „Să nu vă imaginaţi că acolo, în companiile de stat care au profit, salariile vor rămâne la fel”, a spus Emil Boc, „iar acolo unde sunt companii de stat în pierdere, unde oricum s-au făcut reducerile de salarii, evident că acolo vom evalua altfel, dar companiile care au resurse evident că nu vor scăpa de această ajustare”. Premierul spune că tăierile de venituri salariale în companiile statului „ se vor reevalua prin discutarea în Guvern a fiecărui buget, a fiecărei companii” şi că totul se poate face în timp util, astfel încât tăierile să se aplice şi aici de la 1 iunie. Problema este că în multe dintre companiile de stat cu datorii, precum Compania Naţională a Huilei, CFR, Şantierul Naval Constanţa, deci cu management ineficient, cheltuielile salariale sunt mari. În 2009 unele au primit bonificaţii de la Guvern pentru sporuri şi prime de peste 1,3 miliarde lei, precum şi tichete de masă şi vacanţă însumând 100 milioane lei.
Companii de stat cu datorii pe 2009;
Compania Naţională a Huilei – 4 miliarde lei, aproape toate la bugetul general consolidat;
Compania Naţională Căi Ferate CFR – 3,2 miliarde de lei, din care aproape un miliard la bugetul general consolidat;
Şantierul Naval Constanţa – 406 milioane lei;
Electrificare CFR – 391 milioane lei;
CFR Marfă – 342 milioane lei;
SN Lignit Oltenia – 174 milioane lei;
Electrocentrale Bucureşti – 570 milioane lei, din care 80 de milioane erau datorate doar la buget.
Boc: Pensiile speciale vor fi eliminate şi recalculate
O altă mare necunoscută ţine de tăierea pensiilor. Preşedintele Traian Băsescu însuşi admitea la discuţiile cu partidele din coaliţie că „pensia e o proprietate” şi că nu poate fi tăiată oricum. Majoritatea celor 4,8 milioane de pensionari din România au pensii de sub 1.000 lei, în acest moment punctul de pensie fiind de circa 700 lei. E de presupus că tăierile de pensii vor întâmpina opoziţia judecătorilor Curţii Constituţionale, după cum anticipa inclusiv un raport al Consiliului Legislativ în privinţa reformei sistemului naţional de pensii.
Pe de altă parte, în timpul dezbaterilor din aprilie la aceeaşi lege unitară a pensiilor, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, anunţa că va demisiona dacă pensiile militare vor fi micşorate. Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, declara că vor fi reduse pensiile speciale, dar că cele sub 3.000 lei nu vor fi afectate. Acest mesaj a fost repetat ieri de premierul Boc. El nu a mai reluat însă soluţia găsită între timp de ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, de impozitare cu 90% a diferenţei dintre pensia obişnuită, bazată pe contribuţie, şi pensia primită de foşti magistraţi, angajaţi ai MAI, ai serviciilor secrete sau ai MApN, adică de circa 200.000 de persoane. Mesajul de ieri al premierului sugerează astfel că Guvernul va încerca să aplice prin proiectul de la asumarea răspunderii o versiune rapidă a legii pensiilor, care se află acum în comisia de muncă de la Camera Deputaţilor.
Boc: Venitul minim garantat va fi dat doar „celor care au nevoie”
În acest moment, primesc venit minim garantat circa 230.000 de persoane. O persoană singură, fără venituri, primeşte 125 lei, o familie cu doi membri – 225 lei, o familie cu trei membri – 313 lei. Începând de la al cincelea membru al familiei, aceasta mai primeşte câte 31 lei. Venitul minim garantat a fost o iniţiativă a guvernului Năstase, care declara că încearcă să protejeze în acest fel categoriile cele mai defavorizate. Banii daţi prin primării ar fi trebuit să fie însă compensaţi prin muncă în folosul comunităţii, ceea ce nu se întâmplă în fapt din lipsă de proiecte şi iniţiativă locală. În acelaşi timp, pe fondul economiei subterane, o serie întreagă de persoane s-au înregistrat ca având nevoie de aceste ajutoare, deşi sumele pe care le câştigă ca salariaţi la negru nu le îndreptăţesc să primească astfel de venituri. Nu este clar în cât timp autorităţile vor reuşi să acorde „numai celor care au nevoie” aceste ajutoare. În acelaşi timp, din ce în ce mai mulţi şomeri ies din evidenţele oficiale pentru că nu şi-au găsit slujbe şi se pot baza în mod real numai pe venitul minim garantat.
„Dacă noi suntem caraghioşi şi corupţi, poate domnul preşedinte să ne explice cum toţi miniştrii şi oamenii politici au contracte cu sectorul de stat şi se îmbogăţesc de la o zi la alta?”. Bogdan Hossu, Liderul Cartel Alfa
„În coaliţie, cu UDMR şi UNPR, a fost o analiză la rece a măsurilor de austeritate şi toată lumea a înţeles că e nevoie de ele. Nu a ameninţat nimeni că votează nici o moţiune, totul a fost extrem de calm”. Roberta Anastase, PDL, Preşedintele Camerei Deputaţilor
„Actuala guvernare încearcă să protejeze interesele faraonice pe care le are în păstrarea căpuşelor în jurul economiei româneşti şi că nu doreşte să se atingă de cei pe care i-a numit pe criterii politice”. Mircea Geoană, PSD, Preşedintele Senatului
„Am primit mandat să solicit Senatului începerea urmăririi penale împotriva Guvernului prin reprezentantul său Emil Boc pentru că a refuzat să pună la dispoziţia Comisiei Economice lista sponsorilor PDL care au primit contracte cu statul”. Varujan Vosganian, Vicepreşedinte PNL
