PDL şi-a asumat modificările Constituţiei propuse de Băsescu şi a depus luni iniţiativa legislativă la ambele Camere, dorind ca proiectul să fie discutat în comisia specială de revizuire condusă de Daniel Buda.
„Da, este proiectul domnului preşedinte Băsescu, am depus iniţiativa luni, dorim să fie discutat în comisia specială, de aceea am depus proiectul în ambele Camere. Săptămâna viitoare vom avea probabil Birouri Permanente reunite şi vom discuta şi acest lucru”, a declarat pentru NewsIn Mircea Toader, liderul de grup al PDL din Camera Deputaţilor.
Tot luni, în Biroul Permanent al Senatului puterea şi opoziţia se certaseră pe tema procedurii în care ar trebui discutat proiectul de revizuire a Constituţiei, transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, reprezentanţii USL susţinând că ar trebui analizat de către fiecare comisie juridică, începând cu cea a Senatului, iar iniţiativa să treacă prin fiecare Cameră a Parlamentului. Procedura nu convine PDL întrucât modificările riscă să fie tergiversate şi în plus nu deţine, cel puţin tehnic, voturile necesare în Senat.
„În temeiul art. 150, alin (1) din Constituţia României, modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, care prevede faptul că , Grupurile Parlamentare ale Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat, în care sunt afiliaţi în prezent 170 de deputaţilor şi senatori, reprezentând peste o treime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, vă înaintează spre dezbatere şi adoptare Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, împreună cu expunerea de motive”, se arată în adresa înaintată către Mircea Geoană şi Roberta Anastase de către liderii de grup ai PDL, Mircea Toader şi Cristian Rădulescu.
Proiectul prevede un Parlament unicameral ce nu poate depăşi 300 de membri.
De remarcat că iniţiativa depusă de PDL conţine câteva modificări. Singura mai importantă se referă la articolul 72, care se referă la imunitatea parlamentară. În varianta propusă de Băsescu, ar fi urmat ca Parchetul General să poată propune ÎCCJ, fără consimţământul Parlamentului, urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea şi trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
În textul depus de PDL, au fost eliminate referirile la percheziţie, reţinere şi arestare, procurorii nemaiputând să ceară fără aprobarea Parlamentului decât urmărirea penală şi trimiterea în judecată.
Modificarea operată asupra textului Preşedinţiei se impunea deoarece Curtea Constituţională a decis că percheziţia sau arestarea parlamentarilor fără avizul Legislativului este neconstituţională considerând că eliminarea obligativităţii avizului dat de Legislativ pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar suprimă un drept al persoanei care ocupă o demnitate publică.
Pe 21 iunie, şeful statului s-a arătat nemulţumit de faptul că, în comunicatul de presă dat publicităţii de către CCR privind poziţia acesteia faţă de revizuirea Constituţiei, imunitatea parlamentară era numită „un drept fundamental” al acestora. „Poziţia din comunicat este contrară faţă de ce s-a făcut la revizuirea Constituţiei din 2003.
Atunci s-a restrâns imunitatea. Atunci nu era un drept fundamental dar, dintr-odată a devenit drept fundamental”, a comentat Băsescu poziţia exprimată de judecătorii Curţii Constituţionale. Şeful statului a apreciat ca nejustificat un tratament preferenţial acordat parlamentarilor pentru săvârşirea unor fapte de natură penală.
„Propunerea mea a fost să limităm imunitatea la activitatea politică din Parlament şi în afara Parlamentului, dar la activitate politică. Dacă dai în cap unuia pe stradă, de ce trebuie să ai alt tratament decât cel al oricărui cetăţean?”, a mai spus Traian Băsescu.
În iniţiativa depusă de PDL a fost uşor retuşat şi articolul 109. Astfel, dacă în varianta propusă de Băsescu în iunie se eliminase întregul alineat 2 care spunea „Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”, în varianta asumată de PDL se revine la prevederile privind suspendarea din funcţie de către preşedinte a miniştrilor. Textul propus de PDL sună astfel:
„Dacă s-a început urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”.
O altă deosebire faţă de proiectul prezidenţial se referă la interimatul funcţiei de preşedinte. În ambele proiecte se precizează că preşedintele interimar nu poate exercita o serie de atribuţii, prevăzute la articolul 85 alineatul (1) (numirea Guvernului), la articolele 88 – 90 (adresarea de mesaje către Parlament, dizolvarea Parlamentului, convocarea referendumului) şi la articolul 103 (desemnarea premierului) din Constituţie.
Faţă de proiectul prezidenţial, PDL introduce o excepţie de la această normă. Astfel, respectivele prerogative pot fi exercitate de preşedintele care asigură interimatul funcţiei de şef al statului ca urmare a suspendării de drept a preşedintelui, în urma punerii sale sub acuzare pentru înaltă trădare.
