Partidul premierului rus Vladimir Putin, Rusia Unită, a trimis observatori la alegerile legislative ce au loc duminică în Transnistria, deşi autorităţile de la Chişinău au făcut apel către organizaţiile internaţionale şi către alte state să ignore scrutinul, deoarece este neconstituţional.
Rusia Unită a semnat un Acord de colaborare cu Partidul Obnovlenie (Reînnoirii) de la Tiraspol, dar şi cu Partidul Democrat de la Chişinău, relatează postul de televiziune Publika TV, citat de NewsIn.
Democraţii moldoveni nu comentează prezenţa partenerilor politici din Rusia, în calitate de observatori. „Mai multe ţări îşi trimit observatorii în Transnistria. Ce are asta cu Acordul semnat între PD şi Edinaia Rossia (Rusia Unită – n.red.)?”, a replicat Valeriu Lazăr, vicepreşedinte al PD.
Chişinăul nu recunoaşte scrutinul din Transnistria şi nicio misiune internaţională nu şi-a delegat observatori la aceste alegeri. Scrutinul este monitorizat, totuşi, de observatori din câteva state, printre care sunt Rusia şi Ucraina, dar şi din alte teritorii nerecunoscute, precum Osetia de Sud, Abhazia sau Nagorno-Karabah.
Circa 400.000 de transnistreni sunt aşteptaţi duminică la urne, pentru a-şi alege cei 43 de deputaţi din Sovietul Suprem. Pentru validarea alegerilor este necesară o prezenţă la vot de 25%.
Alegerile parlamentare din regiunea transnistreană au loc în circumscripţii uninominale, deşi, pentru prima dată, în buletine va fi indicată şi aparteneţa candidaţilor la fotoliile de deputaţi. Partidul Оbnovlenie (Reînnoirii), care a deţinut majoritatea în Sovietul Suprem, susţine însă 30 de candidaţi dintre cei 125. Majoritatea candidaţilor sunt oameni de afaceri, dar printre ei se numără şi şomeri sau pensionari.
Potrivit presei din regiune, majoritatea alegătorilor votează pentru o viaţă mai bună. Totodată, unii îşi doresc ca noul legislativ să le aducă recunoaşterea internaţională a republicii autoproclamate.
Autorităţile de la Chişinău au calificat aceste alegeri drept ilegale şi au făcut apel către comunitatea internaţională să le ignore.
Vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, a declarat că nu se aşteaptă la surprize de la alegerile parlamentare ce se vor desfăşura pe 12 decembrie în Transnistria – „nici în planul structurii aşa-zisului Parlament, nici în planul vectorilor săi politici”.
Transnistria, o fâşie de pământ din estul ţării, cu populaţie majoritară rusofonă, şi-a proclamat independenţa de Chişinău în anii ’90, iar cele două părţi au purtat un război de scurtă durată în 1992, după prăbuşirea URSS. Transnistria, unde este concentrată o mare parte din industria ţării, îşi cere independenţa, dar Republica Moldova este dispusă să îi acorde cel mult autonomie.
Republică semiprezidenţială în urma Constituţiei din 2000, regiunea transnistreană depinde economic de Rusia, care are o forţă de menţinere a păcii de aproximativ 1.200 de soldaţi staţionată din 1992 în teritoriul rebel, o zonă vorbitoare majoritar de limba rusă, la graniţa cu Ucraina.
