UPDATE 16,55: Birourile Permanente ale Legislativului au renunțat, inexplicabil, să transmită plenului un raport în care se propunea demiterea lui Mișu Negrițoiu de la conducerea ASF.
În mod inexplicabil, marți, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că nu mai există motive de demitere a șefului ASF, iar raportul comisiilor a fost blocat, în loc să se decidă trimiterea către plenul Legislativului. Tăriceanu s-a declarat mulțumit de modul în care ASF a sancționat NN Pensii, cu 1% din capitalul social, respectiv 750.000 de lei, după ce compania a transmis clienţilor o scrisoare prin care îi informa că în ultimele săptămâni au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private.
Parlamentul cere revocarea șefului Autorității de Supraveghere Financiară, Mișu Negrițoiu. Nemulțumirile sunt legate de criza polițelor RCA și de scandalul privatizării pensiilor private, potrivit Digi24.
„Reputația lui Mișu Negrițoiu este iremediabil afectată”, arată conducerea Parlamentului.
La momentul redactării acestei știri, Mișu Negrițoiu nu a oferit o reacție cu privire la această cerere.
Raportul prin care se solicită revocarea lui Mişu Negriţoiu a fost întocmit în octombrie 2016 de către comisiile economice şi de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit News.ro.
Astfel, s-a ”constatat că preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale pe care domnia sa le avea în exercitarea mandatului, motiv pentru care au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere, în şedinţă comună a celor patru comisii, propunerea de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF (…) În urma analizării propunerii de revocare a domnului Negriţoiu Mişu din funcţia de preşedinte al ASF, membrii celor patru comisii au constatat că reputaţia domnului Negriţoiu Mişu, preşedintele ASF, este iremediabil afectată de imaginea nefavorabilă creată în piaţa de asigurări”, se arartă în raportul comisiilor, prin care se înaintează plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a lui Mişu Negriţoiu din funcţie.
În raport se mai precizează că Negrițoiu nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute în legea de funcţionare a ASF, motiv pentru care comisiile parlamentare au hotărât, cu majoritate de voturi (o abţinere şi un vot neexprimat al unui parlamentar aflat în conflict de interese) să înainteze plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea de revocare a șefului ASF, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.
După discutarea în Birourile Permanente reunite, raportul va fi supus votului plenului, în urma căruia Mişu Negriţoiu şi-ar putea pierde funcţia.
Săptămâna trecută, ASF a amendat compania NN Pensii, pentru informațiile difuzate în spațiul public privind eventuala naționalizare a Pilonului II de pensii private, după ce președintele Camerei Deputaților și șeful PSD, Liviu Dragnea, a amenințat că Parlamentul va demite întreaga conducere ASF. Totodată, Consiliul ASF a decis retragerea autorizării directorului general al companiei, Raluca Țintoiu, și amendarea acesteia cu 100.000 lei.
În 2015, jurnalistul Sabin Orcan a dezvăluit că Mișu Negrițoiu a fost ofițer acoperit al Centrului de Informații Externe (CIE). El a absolvit Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice, iar în perioada 1973 – 1990 a lucrat ca economist în comerțul exterior la ILEXIM, Arpimex și Ministerul Comerțului Exterior. Datorită ILEXIM a reușit să călătorească în străinătate. Transferat în cadrul Departamentului de analiză economică de la Ministerul Comerțului Exterior, în anul 1982 a fost numit înlocuitor temporar al șefului Agenției economice românești din New York, apoi al șefului Biroului comercial din Los Angeles. Doi ani mai târziu, a devenit atașat olimpic al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Los Angeles.
Acuzația că Negrițoiu a fost ofițer acoperit se regăsește și într-o carte a lui Mircea Răceanu, "Infern '89. Povestea unui condamnat la moarte" – "A doua zi ancheta a continuat în aceeași formație. De această dată am fost confruntat cu listele conținând personalul diplomatic și administrativ de la Agenția Economică, Misiunea Permanentă pe lângă ONU Biblioteca Română, toate cu sediul la New York. Ca și în ziua precedentă din zecile și zecile de nume citite, printre care parcă aud și astăzi numele lui Aurel Costescu, Ionel Georgescu, Ion Duma, Ion Moraru, Virgil Constantinescu, Constantin Ene, Romulus Neagu, Nicolae Ropoteanu, Teodor Țolea, Constantin Niță, Traian Chebeleu, Octavian Ichim, Florin Roșu, Aurel Paraipan, Nicolae Stănică, Bogdan Baltazar, Gheorghe Tinca, Petre Vlăsceanu, Fănel Mangu, Gheorghe Horotan, Mișu Negrițoiu, Teodor Râpanu, Ion Logofătu, Anton Sârbu, Lucian Cernat, Vasile Paliță, Alexandru Teodorescu, Ion Datcu, Nicolae Micu, Ion Goriță, Vasile Tilinca, am indicat numai câteva persoane, deși știam că marea lor majoritate erau ofițeri de securitate".
De asemenea, Negrițoiu a fost acuzat că ar fi lucrat la DIE și ar fi încălcat embargoul SUA, în perioada când conducea filiala din România a băncii olandeze ING. ”Tot la I.C.E. ARPIMEX a lucrat (din 1986, dacă nu mă înşel), fiind coleg cu mine, Mişu Negriţoiu, şi el ofiţer acoperit, care avea să conducă în Statele Unite sucursala ARPIMEX-ului, TOMIS”, a declarat, în 1995, într-un interviu în ”Lumea Liberă Românească”, un fost agent al Direcției de Informații Externe ,Didi Secrieru, devenit om de afaceri după 1989.
În 2015, Ministerul de Finanțe american l-a acuzat pe șeful ASF, Mișu Negrițoiu, că, din postura de șef al filialei din românia a băncii olandeze ING, a încuviințat o tranzacție ilegală, care încălca sancțiunile economice impuse de SUA, Iranului. Valoarea tranzacției ar fi de 1,2 milioane de dolari.
