Aleșii fac totul pentru a-și menține privilegiile: Parlamentul, în sesiunea de pomeni electorale

Senatul și Camera Deputaților au început, joi, ultima ­sesiune din actualul mandat, ­înainte de alegerile ­parlamentare din 11 decembrie. Sesiunea se anunţă una aglomerată şi, ­totodată, cu multe proiecte penibile sau populiste.

Pe agenda Parlamentului fi­gurează subiecte delicate, de la pozi­ționarea față de declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău până la majorări de salarii sau pensii. Elementul comun: potențialul impact electoral. În prag de alegeri, parlamentarii vor să îi mulțumească și pe baronii locali, de al căror sprijin au nevoie la scrutin. Pe de altă parte, pe agendă figurează și o serie de subiecte controversate, precum legea care oferă superimunitate avocaților sau ordonanța contra plagiatorilor.

Unul dintre subiectele de dispută din Parlament este poziționarea față de declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău, care a susținut că Republica Moldova nu e România, ci trebuie să rămână un stat suveran și independent. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), a propus un proiect de declarație prin care Senatul „respinge fără echivoc ca neavenite declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău, indiferent dacă acestea reprezintă o opinie personală sau poziția oficială a Guvernului sau Senatului SUA”.  Inițiativa lui Tări­ceanu a pus alte partide într-o poziție ingrată. Respectarea unei anumite linii de politică externă, cerută de președintele Klaus Iohannis, poate aduce prejudicii de natură electorală. Propunerea lui Tăriceanu a fost, deja, respinsă de PNL.

Grijă pentru baronii locali

O parte din actele normative care ar urma să fie aprobate îi vizează chiar pe demnitari. Senatorii şi deputaţii vor trebui să pună în acord cu legea fundamentală o serie de acte normative declarate neconstituţionale de Curtea Constituțională (CCR).  Printre acestea se numără statutul aleşilor locali – eliminarea pensiilor speciale şi includerea prevederii că dacă un ales local este condamnat cu sus­pendare el să își piardă în mod automat mandatul. Generoși cu baronii locali, parlamentarii le-au acordat acestora pensii speciale și au decis că își pierd mandatele doar dacă sunt condamnați cu executare. Ambele prevederi au picat, însă, testul Curții Constituționale. Ca o alternativă la introducerea pensiilor speciale, susținută oficial doar de PSD, liberalii au adoptat o rezoluţie privind salarizarea primarilor, dar şi o creştere medie de 22% a salariilor pentru funcţionarii publici, începând cu 2017. Fiecare partid caută soluții de a-și mulțumi aleșii locali, de al căror sprijin este esențial în campania pentru parlamentare, în special în zona rurală.

Superofertă pentru alegători

În prag de alegeri, senatorii și deputații se pregătesc să dea votul final pentru o serie de proiecte care vizează măriri de salarii, pensii speciale şi sporuri suplimentare și pentru alegători. Senatorii vor începe sesiunea cu un vot privind introducerea pensiilor speciale pentru cadrele didactice. Astfel, profesorii cu o vechime de 30 de ani în învăţământ, vor beneficia, la împlinirea vârstei legale de pensionare, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni. De asemenea, pensii speciale sunt prevăzute prin diverse alte iniţiative legislative pentru personalul de pe ambulanţe sau pentru instructorii de pe elicoptere. O inţiativă a mai multor parlamentari PSD şi UNPR prevede acordarea a­nual, la cerere, a celei de-a 13-a pensii pentru persoanele cu un venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie şi care nu realizează alte venituri. O serie de alte iniţiative legislative au ca obiect tot pensiile şi pensionarii: creşterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu, scăderea vârstei de pensionare pentru unele categorii sau creşterea pensiilor pentru foştii membri cooperatori din agricultură.

Un senator PSD propune ca persoanele cu funcţii bugetare în sănătate să primească pentru condiţii deosebit de periculoase un spor de 45-48% din salariul de bază, iar pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar sporul să fie de 60-100% din salariul de bază. De asemenea, persoanele cu funcţii bugetare în apărare, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de prime calculate la soldă în funcţie de salariul de bază. Persoanele care au locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase primesc un spor de 37-50%, cele cu locuri de muncă în condiţii foarte periculoase – 16-30%, iar cele cu locuri de muncă în condiţii periculoase – până la 16%. Proiectul a fost adoptat de Senat şi se află la comisii la Cameră.

Subiecte sensibile

Toate aceste proiecte se suprapun cu începerea dezbate­rilor din Parlament pe marginea ordonanței de urgență 20/2016, prin care  Guvernul a majorat salariile a 650.000 de bugetari, concentrându-se pe lefurile medicilor și profesorilor. Ordonanța a fost trimisă la Comisia de muncă a Sena­tului, pe fondul solicitărilor magistraților de a primi și ei creșteri salariale.

Printre proiectele aflate pe agenda Parlamentului, este cel care modifică Legea avocaturii şi care prevede ca avocaţii să fie informaţi imediat după ce se dispune interceptarea convorbirilor, iar documentele care vizează relaţia lor cu clienţii să nu poată fi ridicate de către procurori. Procurorii nu vor mai putea confisca calculatoarele sau telefoanele mobile aparţinând avocaţilor, chiar dacă pe aceste aparate ar conţine probe relevante pentru anchetă.

Senatul are pe ordinea de zi și proiectul prin care se schimbă modalitatea de numire a procurorilor-șefi. Inițiatorul legii, Călin Popescu Tăriceanu, propune ca șefii Parchetului General,  DNA și DIICOT, precum și adjuncții acestora să fie numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Legea în vigoare prevede că procurorii-șefi sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM.

Un alt proiect care a rămas pe timpul verii la Camera Deputaţilor, de această dată la Comisia de învăţământ, este cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016 privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat.

Un act normativ care a născut multe pasiuni a fost cel prin care s-a interzis fumatul în toate spaţiile publice închise. Legea a intrat în vigoare pe 16 martie 2016, dar un proiect de modificare figurează pe agenda Came­rei Deputaților. Proiectul de modificare a trecut deja de ­Se­nat şi prevede crearea de spaţii publice închise unde fumatul va fi permis, ”separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie”.

Rămâne de văzut ce proiec­te vor primi votul final, în condi­țiile în care campania electorală începe pe 11 noiembrie, dată de la care este puțin probabil ca parlamentarii să mai vină la muncă, dedicându-se alegerilor.   

PRU vrea să reînvie USL

În noua sesiune,  PMP va avea grup parlamentar la Camera Deputaţilor în urma fuziunii cu UNPR, al cărui grup a dispărut.Deputatul  Bogdan Diaconu, președintele Partidului România Unită (PRU), a anunțat înființarea la Camera Deputaților a grupului parlamentar USL – alianța politică Uniunea Social-Liberală, pe baza faptului că formațiunea sa are 13 deputați. Reprezentanții celorlalte formațiuni au susținut că solicitarea nu corespunde Regulamentului.

PROIECTE AFLATE PE AGENDA PARLAMENTULUI

• Modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor
• Proiectul de lege privind statutul aleșilor locali
• Legea pensiilor speciale pentru cadrele didactice
• Legea pensiilor speciale pentru personalul de pe ambulanțe
• Legea privind creșterea punctului de pensie
• Legea privind sporurile pentru condiții deosebit de periculoase
• Ordonanța de urgență 20/2016 privind salariile bugetarilor
• Modificarea legii avocaturii
• Cererea președintelui Iohannis de reexaminare a ordonanței privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat
• Legea privind fumatul în spațiile publice