Sub pretextul întocmirii unui cod de conduită, aleşii încearcă să lase Agenţia Naţională de Integritate fără una dintre cele mai temute arme. Este vorba de interdicţia de a mai ocupa vreo funcţie ori demnitate publică dacă parlamentarul a fost găsit în conflict de interese sau incompatibilitate.
Proiectul aşa-numi-tului Cod de conduită al senatorilor şi deputaţilor a fost depus pe 3 decembrie la Senat şi poartă semnătura liderilor de grup de la toate partidele: deputaţii Bogdan Ciucă (PC), Daniel Fenechiu (PP-DD), Mate Andras-Levente (UDMR), Ma-rian Neacşu (PSD), Varujan Pambuccian (minori-tăţile naţionale), George Scutaru (PNL), Mircea Toader (PDL), precum şi senatorii Ilie Sârbu (PSD), Puiu Haşotti (PNL), Marko Bela (UDMR), Dumitru Pelican (PC), Cristian Rădulescu (PDL) şi Haralambie Vochiţoiu (PP-DD). Deci, consens total între putere şi opoziţie!
Sub pretextul completării cadrului legislativ actual cu un cod de conduită pentru aleşi, iniţiatorii doresc, de fapt, ca aleşii să scape de ANI şi de legile care prevăd sancţiuni pentru ei atunci când se află în conflict de interese sau în incompatibilitate. Totul frumos ambalat, sub deviza „respectării reputa-ţiei Parlamentului României“ şi a „protejării şi consolidării încrederii cetăţenilor faţă de instituţia Parlamentului“.
Cum dispar sancţiunile
Potrivit proiectului depus, incompatibilităţile şi conflictele de interese ar urma să fie reglementate în cazul parlamentarilor „exclusiv“ de Statutul depu-taţilor şi senatorilor. Or, asta înseamnă că nici nu s-ar mai putea pune problema vreunei incompatibilităţi, în con-diţiile în care Statutul stabileşte calea de urmat doar în cazul încălcării prevederilor referitoare la conflictul de interese. În plus, cea mai dură sancţiune prevăzută de Statutul senatorilor şi depu-taţilor este avertismentul scris. Cu alte cuvinte, aleşii noştri ar scăpa, odată intrat în vigoare Codul de conduită, de temuta interdicţie de a mai ocupa vreo funcţie sau demnitate publică timp de trei ani. Inter-dicţia este prevăzută nu de Statutul senatorilor şi deputaţilor, ci de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi care a modificat Legea de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate.
ANI: „Proiectul încalcă principiul separaţiei puterilor“
Conducerea ANI consideră că, dacă vor fi aplicate prevederile Codului de conduită, se va ajunge la nesancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea regimului incompatibilităţilor. Mai mult, deşi ar exista hotărâri judecătoreşti care să ateste starea de incompatibilitate, respectivele persoane şi-ar exercita nestingherite mandatul. „A admite posibilitatea Parlamentului României de a aprecia asupra interdicţiei aplicabile unui deputat sau senator, prin lipsirea de efecte a unei hotărâri judecătoreşti, este de natură a genera şi un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice, respectiv între autoritatea judecătorească şi puterea legislativă“, se arată în punctul de vedere al ANI, semnat de preşedintele Horia Georgescu.
Conducerea Agenţiei mai subliniază că, dacă va fi adoptat proiectul semnat de cei 13 lideri de grup, s-ar ajunge şi la „o substituire a ANI de către Parlament, în materia verificării respectării regimului juridic privind conflictele de interese şi incom-patibilităţile, conducând astfel la încălcarea principiului sepa-raţiei puterilor în stat“.
Nu în ultimul rând, reprezen-tanţii ANI consideră că, dacă ar intra în vigoare proiectul, iar aleşilor li s-ar aplica doar prevederile din propriul Statut, s-ar genera „o situaţie de discriminare“ în raport cu celelalte funcţii publice.
Cum se ascund iniţiatorii
După ce a ajuns la presă proiectul privind Codul de conduită, majoritatea semnatarilor au preferat să nu mai răspundă la telefoane pentru a nu trebui -să-şi explice intenţiile. Cei care au făcut-o, totuşi, au susţinut că proiectul ar fi inofensiv şi că nici vorbă să se taie din atri-buţiile ANI. „Nu are nici o legătură. Legea ANI e legea ANI, noi am vrut mai mult să reglementăm cum să te comporţi, ce să faci în Parlament. În nici un caz nu se urmăreşte atingerea ANI“, a declarat, pentru „România liberă“, liderul grupului PDL din Cameră, Mircea Toader.
La rândul său, liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, spune că nu se pricepe la „chichiţe avocă-ţeşti“ şi că a mers pe mâna juriştilor din grup atunci când a semnat proiectul de lege. „Întotdeauna merg pe mâna colegilor care ştiu că se pricep în acel domeniu“, ne-a declarat Pambuccian.
Precedent. Cazul Mora
Proiectul de lege prin care parlamentarii vor scăpa de ANI în ceea ce priveşte incompatibilităţile şi conflictul de interese vine la mai puţin de o lună de la refuzul Senatului de a-i retrage mandatul senatorului PNL Akos-Daniel Mora. ANI l-a găsit incompatibil, iar constatarea a fost validată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu toate acestea, senatorii au refuzat să-i retragă mandatul pe motiv că incompatibilitatea s-a produs pe vremea când Mora era consilier judeţean, nu senator. Plini de ironie, senatorii-jurişti au concluzionat că Mora nu mai poate ocupa timp de trei ani funcţia de consilier judeţean, dar că nu-l poate împiedica nimic să fie senator.
Intenţie. Baronii locali vor să scape şi ei de ANI
Cum inspectorii de integritate găsesc aproape săptămânal primari şi şefi de consilii judeţene în incompatibilitate, baronii locali fac de luni bune presiuni la centru pentru a fi modificată legea astfel încât ei să scape de ANI. Iniţial, Liviu Dragnea le-a promis că va rezolva situaţia, eventual chiar printr-o ordonanţă de urgenţă. Ulterior, lucrurile au fost temporizate, când liderii USL şi-au dat seama că modificarea oricum nu i-ar scăpa de probleme pe baroni, neputând acţiona retroactiv.
