Președintele instituției, Valer Dorneanu, a explicat că judecătorii constituționali nu se pot pronunța pe un act normativ care a fost deja abrogat.
În România, se pot emite în viitor, chiar și noaptea, ordonanțe de urgență care dezincriminează orice tip de infracțiune, inclusiv genocidul, omorul, tortura sau violul, iar judecătorii Curții Constituționale a României nu le vor bloca înainte de a produce efecte, chiar dacă sunt sesizați legal din timp. Aceasta este esența deciziei de joi a CCR prin care a fost respinsă sesizarea de neconstituționalitate la OUG 13 (ordonanța amnistiei mascate), care a scos sute de mii de oameni în stradă.
De ce? Pentru că judecătorii constituționali nu se pot pronunța decât asupra ordonanțelor care sunt în vigoare și după ce analizează efectele, a susținut președintele acestei instituții, Valer Dorneanu.
Practic, deși în discuție era constituționalitatea unei singure ordonanțe de urgență, dar care legifera în domeniul legii penale mai favorabile, decizia CCR funcționează ca izvor de drept și se aplică sau poate fi invocată și pentru viitor, pentru alte acte normative din domeniu.
Prevederi care încălcă legea fundamentală
Prin ordonanța de urgență 13/2017, s-a încercat golirea de conținut a abuzului în serviciu și ar fi fost dezincriminate neglijența în serviciu și infracțiunea de favorizare a infractorilor dacă faptele sunt săvârșite de politicienii cu funcții publice și de rudele lor pâna la nivelul de afini de gradul al II-lea.
Totuși, deși acest act normativ, adoptat pe 31 ianuarie, la ora 22.00, conține inclusiv prevederi din domeniul discriminărilor, interzise în Constituție, acest aspect nu i-a interest pe majoritatea judecătorilor constituționali.
Procurorul de ședință a explicat, joi, la audierile CCR, de ce judecătorii constituționali trebuie să se pronuțe pe fondul ordonanței, ca să spună clar dacă e corect să fie dezincriminate fapte penale peste noapte și să nu se țină cont de drepturile și libertățile cetățenilor, apărate de Constituție. Acesta a precizat că în OUG 13 sunt prevederi care ar încălca grav Constituția, promovând, între altele, discriminări pe criterii de rasă, limbă, religie, boli grave; sunt promovate și prevederi care lăsă lipsite de apărare victimele violențelor grave, a violurilor, spre exemplu.
Exemple date de procurorul de ședință:
* potrivit Ordonanței 13, un consiliu local poate decide interzicerea internării în spital a copiilor bolnavi de SIDA sau de alte boli contagioase. Acești bolnavi sunt condamnați la moarte, deși Constituția garantează dreptul la ocrotirea sănătății
* un consiliu local poate decide că ungurii nu au dreptul să intre în magazine (nu este respectat dreptul constituțional al egalității în drepturi)
* tot un consiliu local poate decide că în autobuz țiganii au voie să se așeze doar pe locurile din spate (nu este respectat dreptul constituțional al egalității în drepturi)
* potrivit ordonanței 13, criminalii, tâlharii și violatorii care au executat o jumătate de pedeapsă și au un copil minor pot ieși imediat din închisoare, victimele lor fiind lipsite de apărare (nu este garantat dreptul constituțional la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei).
Valer Dorneanu l-a interupt pe procuror, atrăgându-i atenția să se limiteze doar la practica CCR, care admite doar sesizările cu privire la neconstituționalitatea unor ordonanțe de urgență aflate în vigoare, după ce produce efecte. Prin această aserțiune, Valer Dorneanu s-a antepronunțat!
Procurorul de ședință a încercat să-i convingă pe judecătorii constituționali să se pronunțe pe fond, ca să se rezolve modul de legiferare în domeniul legii penale mai favorabile, domeniu în care acționează OUG 13, deoarece acest domeniu nu respectă drepturile și libertățile cetățenilor în ansamblu (ci doar al inculpaților, respectiv al condamnaților).
În acest context, dacă Ordonanța 14, de abrogare a OUG 13, este respinsă de Parlament, atunci aceasta din urmă va începe să producă efecte. Totuși, până să producă efecte, OUG 13 trebuie să devină lege, traseul fiind mai lung și mai complicat.
După adoptare de către Parlament, textul de lege va fi trimis președintelui spre promulgare. Președintele poate retrimite textul de lege la Parlament o singură dată, cu amendamentele sale. Dacă Parlamentul i-l retrimite spre promulgare în aceeași formă, președintele țării are posibilitatea de a ataca legea la Curtea Constituțională. Dacă și CCR consideră că legea este constituțională (având în vedere că majoritatea judecătorilor sunt apropiați de PSD și ALDE), președintele are două posibilități: fie o promulgă și rămâne liniștit la Palatul Cotroceni, fie refuză să o promulge și atunci riscă suspendarea. După suspendarea președintelui țării urmează referendumul de demitere.
Citește și opiniile jurnaliștilor RL:
Sabina Fati, senior editor: De ce vor să o dea afară din magistratură pe Camelia Bogdan
Nu putea rămâne nepedepsită pentru isprăvile ei, așa că din august 2014 încoace, de când a pronunțat pedeapsa împotriva fondatorului trusturilor Antenelor, colegii și inamicii ei au căutat modalități prin care să o facă să se retragă din magistratură, să se mute la Bruxelles sau să plece în învățământ cu tot cu cele două doctorate ale ei și cu discursurile despre confiscarea bunurilor dobândite ilegal, care păreau să o facă să le vorbească de sus … citește mai departe aici …
Mircea Marian, senior editor: Fără iluzii: patru ani cu PSD
Să luăm în calcul cel mai optimist scenariu: Sorin Grindeanu demisionează și președintele Iohannis este în situația de a numi un alt premier. În loc să accepte propunerile PSD și ALDE, numește pe cineva care nu primește votul majorității și ajungem în alegeri anticipate. Dacă ajungem în alegeri anticipate, populația revoltată se prezintă masiv la vot, iar PNL, USR și, eventual, și PMP pot forma o majoritate … citește mai departe aici …
După protestele din ultimele zile devine tot mai evidentă incapacitatea structurală a președintelui PSD, infractorul Liviu Dragnea, de a înțelege democrația. În timp ce 600.000 de români i-au cerut demisia în stradă, șeful PSD se comportă tot mai agresiv, ca un dictator sadea. (…) Dragnea procedează exact după modelul cu care a acționat Ion Iliescu, până a provocat mineriada din iunie 1990. Prin diverse cozi de topor lansează iar lozinci naționalist-extremiste pentru a isteriza și mai mult publicul care în trecut stătea să plece urechea la tribulațiile defunctului tribun Vadim Tudor… citește mai departe aici …
