Justiţie şi curaj, cultură şi valori, taxe, bani şi economie, tradiţie şi viitor – acestea sunt temele anunţate de Noua Republică pentru adunarea naţională convocată pentru sâmbătă. Surpriza de pe lista invitaţilor o constituie Monica Macovei, europarlamentar PDL şi fost ministru al Justiţiei, fapt care a stârnit speculaţii referitor la o posibilă aliere a mişcării cu PDL sau cu Mişcarea Populară, o inţiativă girată de PDL şi menită să adune formaţiuni de dreapta din ţară.
Liderul Noii Republici, Mihail Neamţu, neagă însă o apropiere de PDL. „Exclus!”, spune el, tranşant. Neamţu a declarat pentru RL că Monica Macovei va fi prezentă la reuniunea mişcării „în calitate de reprezentantă a societăţii civile”, dat fiind mesajul ei puternic împotriva corupţiei. Pe de altă parte, spune Neamţu, Monica Macovei este „o persoană marginalizată de PDL”. Liderul Noii Republici precizează că nu a invitat-o pe Macovei în mişcarea pe care o conduce pentru că „nu facem prozelitism politic”. Totuşi, explică el, Noua Republică acceptă să se asocieze cu personalităţi din orice partid, câtă vreme acestea au reputaţia că nu sunt corupte. Neamţu îl dă ca exemplu pe Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI şi fost ministru de Finanţe în guvernul PSD condus de Adrian Năstase. „Am putea colabora şi cu Mihai Tănăsescu, dacă ar dori să ni se alăture, sau cu membri ai altor partide care nu sunt compromişi”.
Explicând refuzul de a se alia cu PDL, Neamţu dă ca exemplu tarifele preferenţiale practicate de instituţii de stat conduse de membri PDL pentru închirierea unor spaţii. De exemplu, spune el, Fundaţia Creştin-Democrată condusă de prim-vicepreşedintele PDL Teodor Baconschi, a plătit 800 de euro Bibliotecii Centrale Universitare pentru a organiza o întâlnire cu femeile din PDL, în timp ce tariful pentru Noua Republică a fost 2000 de euro pentru a închiria o sală timp de două ore. „Cum să ne aliem cu ei? Sunt o structură coruptă”, spune Neamţu.
Taxă de participare în loc de mici şi bere
De altfel, liderul Noii Republici acuză guvernul de abuz şi în ceea ce priveşte organizarea adunării naţionale de sâmbătă. Iniţial, aceasta trebuia să se desfăşoare la Palatul Regal din Bucureşti, dar Ministerul Culturii, condus de Kelemen Hunor (UDMR) a refuzat să le închirieze o sală „datorită caracterului politic al unor dezbateri”. În schimb, aceeaşi instituţie a permis PNL să organizeze, în 2008, o manifestare la Muzeul de Artă, iar reuniunea Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR din februarie anul acesta a avut loc la Palatul Culturii din Târgu Mureş. „Noi, ca asociaţie, nu avem voie, dar partidele politice pot folosi instituţiile statului,” spune Neamţu.
În urma acestui refuz, adunarea naţională a fost mutată la hotelul Hilton.
De altfel, spre deosebire de partidele politice din România, care îşi momesc simpatizanţii cu mici, bere sau sarmale, Noua Republică percepe taxă de participare pentru cei care vor să vină la reuniune. „Suntem de dreapta”, este prima explicaţie oferită de Neamţu. Apoi adaugă că Noua Republică nu are contracte cu statul pentru a putea finanţa astfel de întâlniri, aşa că mişcarea trebuie să se autosusţină.
Neamţu: Avem curaj să refuzăm banii necuraţi
De altfel, „trăim din ceea ce producem” este unul din mesajele pe care Neamţu le va transmite românilor la reuniunea de sâmbătă. „Noua Republică cere o radicală schimbare a paradigmei de funcţionare a partidelor: finanţările sunt pentru noi transparente. Nu vrem să ardem etapele şi nici să ne ploconim faţă de structuri corupte (…) La Noua Republică avem curajul de-a refuza bani necuraţi sau oameni lipsiţi de integritate,” este un fragment din discursul liderului mişcării. „”România are nevoie de oameni politici care înţeleg legătura între adevăr şi libertate,” mai spune Neamţu.
Cum vrea Noua Republică să micşoreze taxele
La adunarea naţională de sâmbătă vor fi prezenţi şi economistul Mihnea Vasilache, coordonatorul grupului Economie al Noii Republic, şi avocatul Gabriel Biriş, specializat în fiscalitate. Aceştia au pregătit un Pact Fiscal care propune lărgirea bazei de impozitare şi, în acelaşi timp, reducerea TVA şi a fiscalităţii muncii. Acest lucru ar duce la o formă echitabilă de impozitare, la un grad mai mare de colectare a taxelor la buget şi la creşterea numărului de locuri de muncă, potrivit celor doi experţi. „Ce credeţi că este de preferat? Un sistem fiscal împovărător, dar subminat de excepţii, sau unul rezonabil, aşezat pe o bază largă, fără categorii privilegiate şi chichiţe fiscale? O legislaţie complicată până la nivelul în care nu mai este înţeleasă nici de autori sau o legislaţie simplă, clară, uşor de înţeles de contribuabil şi de administrat de către stat?”, întreabă Vasilache şi Biriş într-un text publicat pe contributors.ro.
În privinţa taxării muncii, experţii propun stabilirea cuantumului contribuţiilor în funcţie de mărimea veniturilor, nu de modul de obţinere al acestora şi plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii la trei salarii medii brute pe economie. Acest lucru ar aduce la buget aproximativ 1,5 miliarde de lei, estimează Biriş şi Vasilache.
În opinia lor, TVA ar trebui redusă la 20%, faţă de 24% în prezent. Cota redusă de 9% ar trebui crescută cu un punct procentual şi aplicată unei categorii mai mari de bunuri şi servicii – produse de bază, turism, medicamente. Pentru construcţiile noi, taxa pe valoarea adăugată ar trebui să fie de 5%, spun experţii. Acest lucru ar duce la o scădere iniţială a încasărilor la buget, dar efectul benefic s-ar vedea în creşterea consumului.
Pentru combaterea evaziunii fiscale, Pactul Fiscal propune îmbunătăţirea legislaţiei pentru prevenirea faptelor de evaziune, confiscare extinsă pentru evazionişti, fiscalizarea unei părţi cât mai mari din economia „neagră” şi programe de educaţie fiscală.
