Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a fixat ziua de 15 septembrie drept data-limită până la care tot mai numeroşii membri ai USL să definitiveze negocierile privind repartizarea candidaturilor în colegii, iar ca principiu de selecţie a formulat regula ca „fiecare să candideze acolo unde este” deja ales. Sosirea de ultimă oră a UNPR în cadrul USL, precum şi intenţia coaliţiei de centru-dreapta de a nominaliza candidaţi comuni deschid calea unor dispute aprinse.
Numărul foarte mic de sondaje realizate (sau publicate) după invalidarea referendumului de demitere a preşedintelui fac dificilă evaluarea peisajului politic românesc într-un moment în care atât pentru partide, cât şi pentru observatori ar fi util să ştie de unde pornesc în bătălia pentru alegerile legislative din decembrie. Mai mult, geografia acestui peisaj şi aşa fluid se dovedeşte mai variabilă decât se anticipa pe măsură ce apar formaţiuni (precum UNPR) şi construcţii noi (presupusa Forţă Populară), iar clarificările se lasă aşteptate.
Cine va fi majoritar în majoritatea USL?
Un prim efect al eşecului demiterii lui Traian Băsescu a fost recunoscut ieri de Victor Ponta, care a fixat drept obiectiv pentru USL „obţinerea majorităţii parlamentare absolute” de 50%+1 din mandate, reducere semnificativă a ţintei de peste 66% (majoritatea constituţională) evocată de USL imediat după alegerile locale. Dacă sondajele publicate săptămâna trecută (IRES şi CSOP) confirmă acest obiectiv diminuat, ambele plasând USL în jur de 50% din opţiuni, alte rezultate şi evoluţii pot complica negocierile privind nominalizarea candidaţilor. Lansată ca o coaliţie de trei partide, PSD, PNL şi PC (de fapt, o coaliţie între PSD şi Alianţa de Centru Dreapta (PNL+PC), USL a devenit, de vinerea trecută, o coaliţie de patru partide prin cooptarea UNPR (de fapt, o coaliţie între Alianţa de Centru-Stânga (PSD+UNPR – şi ACD).
Această distribuţie asigură că toţi candidaţii PC vor candida pe locurile care revin PNL, iar toţi candidaţii UNPR, pe locurile rezervate PSD. În consecinţă, pesediştii care s‑au arătat deja nemulţumiţi de adoptarea principiului parităţii între PSD şi ACD îşi vor vedea diminuat şi mai mult tortul electoral în condiţiile în care vor trebui să cedeze de la ei colegii uneperiştilor. Principiul enunţat de Dragnea potrivit căruia parlamentarii UNPR vor candida în colegiile pe care le reprezintă deja nu este nici el lipsit de germenii controversei din moment ce PSD şi PNL pot spera în mod legitim la câştigarea acestora fără asocierea cu UNPR. Pe de altă parte, nici Dragnea, nici Valeriu Zgonea nu au dat detalii despre ce se va întâmpla în cazurile în care „titularii” USL nu vor putea sau sunt consideraţi indezirabili pentru o nouă candidatură, aşa cum s-ar putea întâmpla cu nume precum Cătălin Voicu, Cristian Diaconescu sau, mai nou, Sergiu Andon, demis din Parlament. PSD riscă, pentru prima dată, să îşi piardă majoritatea clară şi deci poziţia dominantă în USL.
Necunoscuta PNL
PSD s-ar putea confrunta şi cu alte probleme, venite însă nu numai din interior, ci şi din direcţia principalului său partener, PNL. Pe de o parte, dacă datele sondajului IRES se confirmă (PSD, 26%, PNL, 24% şi PDL, 22%) în perioada următoare, atunci PNL se va contura ca principalul câştigător de imagine al bătăliei cu Traian Băsescu, în vreme ce PSD va deveni imaginea eşecului. În aceste condiţii, liderii PNL (Antonescu, Fenechiu, Voicu) vor căuta să confişte agenda USL pentru alegeri şi să ocupe prim-planul scenei. Dacă însă, eşecul de la referendum îl va ajunge în cele din urmă şi pe Crin Antonescu, atunci vocile care îi cer deja socoteală pentru modul discreţionar în care conduce partidul se vor înmulţi iar gruparea Chiliman-Moisescu-Tăriceanu va deveni mai activă, din nou cu efecte imprevizibile pentru perspectivele electorale ale USL şi pentru distribuţia candidaturilor.
Confuzie la dreapta
La polul de centru-dreapta lucrurile nu stau deloc mai limpede decât la USL. Dacă PDL pare să fi depăşit şocul localelor şi să fi oprit declinul, scorul de 20-22-23% cu care îl creditează sondajele demonstrează că nu a câştigat mai nimic în urma referendumului.
Pe de altă parte, despre nou-creata alianţă de centru-dreapta nu se ştie nici cum îşi va desemna candidaţii, nici dacă ICCD-ul lui Mihai Răzvan Ungureanu se va transforma în partid, nici cum vor fi distribuite candidaturile între reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor civice şi nici măcar cum se numeşte. Tot ceea ce se ştie este că „va exista o conducere colectivă” (dar nu şi cum va funcţiona) şi că va exista o comisie de etică, condusă de Monica Macovei, care va selecta candidaţii pe criterii de integritate, din care face parte Theodor Stolojan din partea PDL.
Câţi candidaţi va da PDL şi câţi celelalte formaţiuni, cum se calculează ponderile şi în funcţie de ce criterii sunt întrebări la care dreapta nu are nici răspunsuri, nici prea mult timp să le găsească.
