Adrian Năstase a spus luni, la Tribunalul Bucureşti, că documentele depuse în apărarea sa au zone şterse sau pagini incomplete pentru că oficialii Penitenciarului Jilava au acoperit cu markerul numele sau datele personale ale unor persoane cu care el a derulat activităţi în închisoare, informează Mediafax.
Completul de la Tribunalul Bucureşti a reluat luni, în jurul orei 12.00, judecarea recursului făcut de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, după ce şedinţa a fost suspendată mai bine de două ore, la cererea procurorului DNA, care a spus că nu a găsit la dosar documentele care detaliază activităţile pentru care Năstase a fost recompensat în penitenciar.
Citeşte şi UPDATE. Şedinţa în care se hotărăşte eliberarea lui Adrian Năstase a fost RELUATĂ
La reluarea discuţiilor din acest dosar, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată s-a opus depunerii mai multor seturi de înscrisuri în acest dosar, arătând că unele dintre ele nu sunt conforme cu originalul, că 235 de pagini au fost depuse de un avocat care nu are calitate în cauză, respectiv de Carmen Paştin, şi că un al treilea set de înscrisuri conţine multe zone şterse sau pagini incomplete.
Referitor la acest al treilea set de înscrisuri, Adrian Năstase le-a spus judecătorilor că zonele incomplete conţineau în documentele originale numele sau datele personale ale mai multor persoane alături de care el a derulat activităţi în închisoare.
Adrian Năstase a arătat că, cel mai probabil, oficialii penitenciarului au şters aceste zone cu markerul pentru a nu ajunge în spaţiul public datele personale ale acestor terţe persoane.
Instanţa a înlăturat de la dosar documentul de 235 de pagini transmis la dosar de avocata Carmen Paştin, a menţinut toate actele oficiale depuse de avocaţi şi de instituţii şi a arătat că, în motivarea deciziei ce va fi luată se vor face menţiuni clare dacă vor fi preluate argumente din oricare alte înscrisuri.
După discutarea acestor aspecte, procurorul DNA a prezentat motivele de recurs, arătând de ce în opinia acuzării Adrian Năstase nu ar trebui încă eliberat.
Apărarea lui Adrian Năstase a acuzat DNA de tergiversarea judecării cauzei, precum şi de o competitivitate neloială, arătând că fostul premier a fost recompensat inclusiv după ce i s-a admis la Judecătorie cererea de eliberare condiţionată. Avocatul a precizat că recompensa a constat în suplimentarea dreptului la vizită.
Citeşte şi Ponta: Îmi doresc ca Adrian Năstase să fie liber
Adrian Năstase a fost adus luni dimineaţă, în jurul orei 9.00, de la Penitenciarul Jilava la Tribunalul Bucureşti, care urmează să ia o decizie definitivă privind cererea acestuia de eliberare condiţionată după executarea unei treimi din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul „Trofeul calităţii”.
Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a declarat la intrarea în Tribunalul Bucureşti că se aşteaptă ca spiritul de dreptate şi corectitudinea să triumfe şi, după mai bine de 300 de zile de când a fost încarcerat, fostul premier să fie alături de familie.
Cazacu a precizat că apărarea este pregătită şi va combate recursul DNA cu argumente care ţin de cauză. Avocatul a mai spus că, în opinia lui, recursul procurorilor DNA este lipsit de consistenţă.
La Tribunalul Bucureşti a venit şi Andrei Năstase, care a declarat că nu are emoţii şi speră ca tatăl lui să meargă astăzi acasă.
Întrebat cum îl aşteaptă acasă pe Adrian Năstase, Andrei Năstase a spus că nu este nimic special, sunt doar cei din familie. El a precizat că mama lui se simte mai bine, dar nu a putut să vină la Tribunal şi îl aşteaptă acasă.
Judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, care trebuiau să facă parte din completul care va judeca recursul la eliberarea fostului premier, au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzate de luare de mită şi trafic de influenţă pentru soluţii în mai multe dosare, printre care şi cel al lui Dinel Nuţu (fost Staicu).
Preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat pentru MEDIAFAX, joi, după reţinerea celor două judecătoare, că dosarul privind eliberarea lui Adrian Năstase va fi judecat la termenul stabilit, întrucât fiecare secţie are asigurat un complet de permanenţă, pentru situaţii neprevăzute. Completul de permanenţă asigură judecata în orice dosar atunci când situaţia o cere.
Duminică, fostul premier a fost vizitat la penitenciar de cei doi fii ai săi, Andrei Năstase declarând că speră ca aceasta să fie ultima ocazie în care îşi vede tatăl în închisoare şi că nu vede vreun motiv pentru amânarea procesului de luni.
În 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea lui Năstase de eliberare din penitenciar înainte de termen, decizia fiind contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
DNA a notat, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele şi articolele pe care le-a scris şi publicat, dovedeşte că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat şi că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul faţă de care s-a pronunţat o condamnare cu executare.
Îm motivarea deciziei din 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a arătat că Adrian Năstase a avut un comportament conform „întru totul” cu rigorile mediului carceral şi nu a fost niciodată sancţionat, iar regimul de detenţie şi-a atins scopul pentru care fostul premier a fost condamnat.
Totodată, instanţa a precizat că lucrarea ştiinţifică scrisă de Adrian Năstase în penitenciar a fost întocmită conform dispoziţiilor legale, iar cele 45 de zile scăzute din pedeapsă pentru activitatea desfăşurată în detenţie au fost stabilite corect.
Instanţa a mai notat în motivare că lucrarea ştiinţifică „Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne şi europene” a fost scrisă de Adrian Năstase în perioada 10 august – 24 decembrie 2012, constatând astfel că „acordarea a 45 zile câştig s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legale”.
„Că lucrurile stau astfel o demonstrează şi aprobarea cererilor formulate de deţinut la 10 şi 21 august 2012, prin care acestuia, conform propunerilor comisiei de selecţie muncă din Penitenciarul Jilava făcute în conformitate cu dispoziţiile articolului 59 alineatele 1 şi 3 din Legea 275/2006, i s-a permis să lucreze la elaborarea lucrării opt ore pe zi (40 de ore/săptămână) şi apoi zece ore pe zi (50 ore pe săptămână)”, a precizat judecătorul, în documentul citat.
La judecarea cererii de eliberare înainte de termen, procurorul de şedinţă a solicitat instanţei Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti respingerea acesteia, invocând faptul că Adrian Năstase nu a dovedit o atitudine de îndreptare, întrucât a continuat să facă afirmaţii la adresa judecătorilor care l-au condamnat la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a mai arătat în faţa instanţei că este pusă la îndoială calitatea de operă ştiinţifică a lucrării fostului premier avute în vedere pentru punerea lui în libertate şi a invocat că Judecătoria Sectorului 4 nu este competentă să soluţioneze cererea.
Adrian Năstase este încarcerat din 26 iunie 2012.
În 9 ianuarie, Comisia de eliberări condiţionate de la Penitenciarul Jilava a constatat că s-a împlinit termenul de o treime din pedeapsă în care Adrian Năstase ar putea fi eliberat şi a dat aviz favorabil.
„Ca urmare a redactării lucrării ştiinţifice şi a implicării în activităţile de educaţie, a obţinut un număr total de 342 de credite şi a fost recompensat de trei ori. Nu a fost sancţionat disciplinar pe perioada detenţiei”, se arată în raportul comisiei.
În fişa de caracterizare a lui Adrian Năstase, Comisia de la Jilava a consemnat activităţile prestate de acesta, pentru care a fost recompensat cu 45 de zile reducere a pedepsei de doi ani de închisoare.
După decizia comisiei, avocaţii lui Adrian Năstase au depus la Judecătoria Sectorului 4 cererea de eliberare din penitenciar, care a fost admisă în 12 februarie.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
În 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca zilele petrecute de fostul premier în Spitalul Floreasca, în urma tentativei de sinucidere, să fie scăzute din condamnare. Instanţa a dispus atunci să fie scăzută perioada din 20 până în 26 iunie 2012.
