După discuţii în spatele uşilor închise, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a făcut pe plac liderilor coaliţiei: Guvernul a alocat, ieri, aproape 650 milioane lei pentru plata datoriilor primăriilor şi pentru continuarea proiectelor în derulare. Adică, dintr-un singur foc, de aproape trei ori mai mult decât a alocat Guvernul Boc în întreg anul 2011. Va opri acest „cadou” hemoragia PDL?
Potrivit purtătorului de cuvânt al Cabinetului Ungureanu, Dan Suciu, ar fi vorba, mai exact, de 648,233 milioane lei, care vor pleca din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului către primării. Teoretic, nu în funcţie „de culoarea politică”, ci pentru plata arieratelor şi pentru continuarea unor proiecte aflate în desfăşurare. Suciu nu a precizat de câte primării este vorba, iar lista completă a acestora va putea fi văzută la publicarea hotărârii de guvern în Monitorul Oficial.
Un lucru este însă clar: suma alocată în şedinţa de marţi a Guvernului este de aproape trei ori mai mare decât a alocat Cabinetul Boc în întreg anul 2011. Mai precis, prin intermediul a mai bine de zece hotărâri de guvern, au plecat, anul trecut, către primării puţin peste 200 milioane lei. La fel, pentru plata arieratelor, cheltuieli curente şi de capital şi, respectiv, pentru obiective de investiţii. Cea mai mare sumă alocată printr-o singură hotărâre de guvern (HG 649 / 22 iunie 2011) a fost de 124,199 milioane lei. Pe locul doi, într-un top al sumelor, găsim cele 66,41 milioane lei alocate în octombrie, prin HG 1.001 / 12 octombrie 2011.
Potrivit surselor politice, cele aproape 650 milioane lei aprobate de Guvern ar fi, chiar şi aşa, sub solicitarea liderilor coaliţiei. Mai exact, şefii partidelor la putere i-ar fi cerut premierului Mihai Răzvan Ungureanu circa un miliard de lei. După întâlnirea de luni, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, arăta că prim-ministrul „a reuşit să convingă” că alocarea fondurilor trebuie să ţină cont de două principii: proiectele europene care necesită cofinanţare şi sunt în derulare şi, respectiv, achitarea datoriilor restante.
Legătura bani – dezertări din PDL
Decizia de ieri a Guvernului Ungureanu vine la doar o săptămână de când, potrivit surselor, premierul ar fi părăsit supărat şedinţa coaliţiei pe motiv că liderii partidelor la putere îl presează să aloce fonduri către primarii lor. Anterior, prim-ministrul a susţinut că formaţiunile din arcul guvernamental pot propune, dar că decizia îi aparţine, ca premier. „Responsabilitatea pentru cum e condusă ţara e a mea. (..) Nu partidele îşi asumă responsabilitatea, ci eu”, declara Ungureanu, la începutul lunii martie.
După şedinţa tensionată din coaliţie din 26 martie s-au produs însă în PDL plecări în masă. A început Sorin Frunzăverde, au continuat zeci de primari şi parlamentari apropiaţi acestuia, a plecat şi şeful PDL Olt, Darius Vâlcov. De fapt, aproape în fiecare zi, de o săptămână încoace, pleacă cineva din PDL, fie că este şef de filială, fie primar de comună, fie consilier judeţean. Valul de plecări din PDL a fost explicat de liderul filialei Buzău, deputatul Cezar Preda, prin „ofensiva financiară fără precedent” desfăşurată de USL, ofensivă care a lăsat luni şi PDL Buzău fără mai mulţi primari, consilieri locali şi chiar vice-liderul organizaţiei.
Tot Preda arăta că ar exista o legătură directă între dezertările din PDL din ultimele zile şi poziţia premierului Ungureanu din 26 martie: „Poziţia asta că «eu nu fac cadouri electorale, că eu îmi iau ministru de finanţe care iarăşi e independent şi noi ne gândim la binele ţării şi nu ne interesează» are o contribuţie în reacţiile pe care le au liderii de partid”.
Neamţ şi Bistriţa-Năsăud, ultimele judeţe afectate
Preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, împreună cu 20 de primari democrat-liberali merg la PNL şi vor candida sub sigla USL la alegerile locale. Anunţul a venit printr-un comunicat de presă pe filiera PSD Neamţ, iar democrat-liberalii au reacţionat destul de prompt: prefectul de Neamţ, Mihai Archip, a şi semnat ordinul de încetare a mandatului de preşedinte de CJ al lui Pruteanu. La rândul său, liderul PDL Neamţ, Gheorghe Ştefan, l-a acuzat pe fostul său coleg că s-ar „ascunde de braţul legii la USL”, invocând o decizie a instanţei prin care acesta ar fi fost declarat, la sesizarea ANI, incompatibil.
La Bistriţa-Năsăud, democrat-liberalii au pierdut doar un consilier judeţean, dar era tocmai consilierul care le asigura majoritatea în Consiliul Judeţean condus de Liviu Rusu.