Parlamentarii PNL şi PSD au depus miercuri o moţiune simplă, în care o acuză pe Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, că a instaurat o nouă modă: „tăierea panglicilor la începerea lucrărilor”.
Altfel, spun liberalii şi social-democraţii, ministrul nu se poate lăuda cu autostrăzi şi drumuri finalizate. În document, parlamentarii opoziţiei îi critică şi pe alţi miniştri ai PDL care au deţinut portofoliul Transporturilor, de la Traian Băsescu până la Radu Berceanu.
„Remarcăm că toţi miniştrii pedelişti care au ocupat fotoliul de ministru al Transporturilor au contribuit în mod nefericit la prăbuşirea acestui domeniu atât de important pentru dezvoltarea României. Acest fapt este cu atât mai relevant şi, în egală măsură, mai grav cu cât, reprezentanţii actualului partid de guvernământ, fie că s-a numit PD sau PDL, au ocupat funcţiile de ministru al transporturilor mai bine de jumătate din perioada post-decembristă. Mai precis, miniştrii PD/PDL Traian Băsescu, Anca Boagiu, Gheorghe Dobre şi Radu Berceanu au decis asupra dezvoltării infrastructurii de transporturi din România timp de 127 de luni, adică 10 ani şi 7 luni!”, scriu parlamentarii opoziţiei în moţiunea simplă.
Liberalii şi social-democraţii susţin că Ministerul Transporturilor a fost după 1989 un fief al demnitarilor PD, ceea ce nu este întâmplător, deoarece, spun ei, „pentru liderii portocalii portofoliul a reprezentat un canal sigur de acces la banii publici„.
„Constatăm că, în mandatul doamnei ministru Anca Boagiu, atribuirea contractelor de lucrări pe criteriul „preţul cât mai ridicat” a devenit o regulă oficială a politicii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Cum altfel s-ar putea justifica atâtea nereguli grave în desfăşurarea unor licitaţii pentru anumite tronsoane de autostradă implicând costuri exorbitante? De exemplu, atribuirea lucrărilor de finalizare a construcţiei autostrăzii Cernavodă – Medgidia consorţiului de firme Astaldi / Max Boegl clasat pe locul 6 din punctul de vedere al ofertei financiare, la un cost suplimentar de 120 de milioane de lei faţă de cel mai bun ofertant, eliminându-se primele cinci firme, dintre care multe de prestigiu internaţional”, se arată în moţiune, opoziţia acuzând licitaţii trucate pentru lucrările atribuite de Minister.
În moţiunea simplă, opoziţia mai acuză conducerea Ministerului că România are prea puţine autostrăzi în comparaţie cu alte state europene.
„Un raport întocmit de „World Economic Forum” clasează România pe locul 134 din 139 de state la capitolul calitate a drumurilor. România nu are decât circa 300 de km de autostradă, comparativ, de exemplu, cu vecina sa Ungaria, o ţară pe jumătate ca dimensiuni, dar care beneficiază de peste 1.100 de km de autostradă. Această situaţie nu ar trebui să ne mire în condiţiile în care fostul ministru Berceanu declara în februarie 2009 că <autostrăzile nu sunt o prioritate>”, se arată în moţiune.
Opoziţia mai atrage atenţia şi asupra situaţiei transportului feroviar.
„Decizia vânzării pachetului majoritar de acţiuni de la CFR Marfă luată de Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 26 septembrie 2011 naşte suspiciuni. CSAT a luat această decizie după ce Guvernul stabilise iniţial cu FMI vânzarea unui pachet minoritar a CFR de 20%. Pe 25 august, Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a recomandat Ministerului Transporturilor să analizeze implicaţiile privatizării CFR Marfă, în măsura în care pot exista riscuri pentru siguranţa naţională. Creşterea pachetului de acţiuni ce urmează a fi vândut, de la 20% la peste 50%, este cel puţin curioasă şi s-a făcut în lipsa oricărei explicaţii, ceea ce ridică semne de întrebare şi ne duce cu gândul la existenţa unor interese clientelare. Se naşte, aşadar, întrebarea din ce motive s-a decis ca o companie naţională strategică, despre care se discută în CSAT, să fie vândută de statul român”, scriu parlamentarii opoziţiei.
O altă problemă asupra căreia PNL şi PSD se opresc în moţiunea simplă este aceea a transportului aerian, arătând că „în ciuda veniturilor în creştere, dar şi a altor parametri pozitivi, compania Tarom a înregistrat anul trecut cea mai mare pierdere de după 1990”.
„Astfel, în condiţiile în care, pentru prima oară în istoria Tarom, cota de piaţă s-a situat pe un trend crescător, atingând o valoare de 22,4% în 2010 faţă de 19,7% în 2009, iar numărul de pasageri a crescut cu 23,6% în 2010, rezultatul total indică o pierdere de 332,48 milioane lei, adică 78,97 milioane euro, în creştere cu aproximativ 44% faţă de anul precedent, când operatorul aerian de stat a raportat un rezultat negativ de 234,69 miloane lei”, scriu parlamentarii PNL şi PSD.
