PDL îşi joacă soarta la ruleta Convenţiei Naţionale de mâine, rezultatele votului dat de delegaţii democrat-liberali urmând să indice nu doar componenţa noii garnituri de conducere, ci şi să ofere un răspuns la trei întrebări-cheie: îşi va reveni partidul, se va scinda sau va fi absorbit de PNL?
Intrarea PDL în opoziţie a adâncit mai mult ca oricând faliile interne, iar lupta dintre cei trei candidaţi – Vasile Blaga, Monica Macovei şi Elena Udrea – nu a făcut decât să potenţeze diferenţele, multe ireconciliabile, dintre taberele aflate în confruntare.
Dar până la disputele pe fond, care pornesc de la viziunile concurente din cele trei moţiuni, pregătirea Convenţiei Naţionale a PDL de mâine a fost marcată de suspiciunea că actuala conducere nu şi-a dorit un proces transparent. Principalele acuza-ţii au fost lansate de Monica Macovei şi grupul său de sprijin – „Reformiştii“.
Săptămâna trecută, cu nici 10 zile înainte de momentul Convenţiei, aceştia nu aveau încă acces la listele complete cu numele celor 5.000 de delegaţi. Mai mult, dintre cele puse ini-ţial la dispoziţia contracandidatelor lui Vasile Blaga, unele au suferit modificări ulterioare, determinate de schema criteriilor după care au fost alcătuite; criterii care însă nu au fost nici ele făcute publice.
Or, în condiţiile în care rezultatul alegerilor interne din PDL depinde de votul membrilor de partid prezenţi la Convenţie, iar în campania internă candidaţii la preşedinţia PDL sunt intere-saţi să-şi facă moţiunile cunoscute în primul rând acestora, trans-parenţa listelor de delegaţi devine vitală.
Din acest punct de vedere, Monica Macovei şi Elena Udrea au fost principalii dezavantajaţi de modul în care problema a fost gestionată de Comisia de Organizare a Convenţiei Naţionale Extraordinare. O comisie preponderent alcătuită din susţi-nători ai lui Vasile Blaga.
De altfel, dubii cu privire la capacitatea acestui organism de a asigura o competiţie corectă au fost exprimate şi de tabăra Udrea, şi de tabăra Macovei, însă pe tonuri diferite. Cel mai dur avertisment a fost lansat de fostul ministru al Justiţiei, care nu a exclus ca o victorie a unuia dintre candidaţi, bazată pe măsluirea alegerilor interne, să conducă la scindarea PDL. „Eu văd acest pericol al ruperii partidului numai în situaţia în care alegerile nu vor fi corecte, pentru că delegaţii nu vor fi mulţumiţi să fie părtaşi la aşa ceva. Deci numai în această situaţie“, a declarat Monica Macovei, săptămâna trecută, pentru Agerpres. În aceiaşi termeni s-a exprimat şi preşedin-tele Traian Băsescu, care a intrat recent în conflict deschis cu Vasile Blaga: „Într-o singură variantă este valabilă ruperea. Nu va răbda nimeni o Convenţie trucată. Dacă va fi trucată, se va rupe. Există această variantă. Sunt nişte nemulţumiri că unii candidaţi au avut în sală oameni care nu vor participa la Convenţie, alţii au avut oameni care vor participa“.
Problema numită PNL
Însă vulnerabilitatea PDL nu se rezumă numai la un posibil scandal iscat de vicierea rezultatului la Convenţia Naţională din 23 martie. Pe fond, democrat-liberalii se confruntă cu două probleme esenţiale: prăbuşirea în sondaje, reflectată prin pierderea a două runde de alegeri şi „evaporarea“ a aproape un milion de votanţi, respectiv lipsa de perspectivă, cuplată cu incapacitatea PDL de a-şi conserva poziţia dominantă pe zona de dreapta.
Două pietre de moară care, date fiind rolurile pe care cei trei competitori le-au avut în ultimul an în partid, atârnă, în ajunul Convenţiei Naţionale, mai mult de gâtul preşedintelui în exerciţiu, Vasile Blaga, decât de al contracandidatelor sale, Monica Macovei şi Elena Udrea.
După alegerile parlamentare, actualul şef al PDL a refuzat să-şi asume responsabilitatea pentru scorul dezastruos şi, în ciuda apelurilor care i-au fost adresate, nu a demisionat de la cârma partidului, ba, mai mult, a căutat să impună desfăşurarea congresului cât mai departe de momentul 9 decembrie. De atunci însă, în dreptul lui Blaga s-a contabilizat o acuzaţie nouă, care, de astă dată, pune sub semnul întrebării însăşi capacitatea PDL de a redeveni un jucător de forţă pe scena politică: blatul cu USL. Suspiciunea a fost alimentată de prestaţia modestă pe care partidul o are de când a trecut în opoziţie, iar cauzele au fost căutate pe două direcţii: filiera PSD – dată fiind relaţia apropiată pe care Vasile Blaga şi gruparea pe care o reprezintă o au cu câţiva dintre cei mai influenţi social-democraţi; respectiv filiera PNL – este de notorietate planul taberei Blaga de a reface alianţa cu liberalii. „Evident că mi se pare foarte firească o alianţă cu PNL, o alianţă care a mai fost şi care a avut rezultate bune“, afirma liderul în exerciţiu al PDL la începutul acestei luni. Însă, spre deosebire de toamna lui 2012, când Vasile Blaga susţinea, la fel, că PNL şi PDL trebuie să revină sub aceeaşi umbrelă, în decla-raţia din martie 2013 acesta nu mai insistă asupra singurei condiţii pe care o punea anul trecut: fără Crin Antonescu.
Culoarul de dreapta
Dacă Vasile Blaga va fi reales preşedinte, iar spusele lui Tra-ian Băsescu, ale Monicăi Macovei şi Elenei Udrea din ultima perioadă vor fi confirmate de realitate – adică PDL nu se scindează dacă alegerile nu au fost trucate –, evoluţia partidului rămâne în continuare o nebuloasă. Motivul: relaţia cu PNL.
Planurile grupării Blaga vizează, aşadar, refacerea alianţei cu liberalii. Dar vor fi condiţiile marii împăcări convenabile şi pentru democrat-liberali? Deşi reconstruirea dreptei alături de liberali este unul dintre punctele esenţiale ale moţiunii „România dreaptă – PDL, politica dincolo de lozinci“, există riscul dispariţiei acestei formaţiuni.
Faptele anticipează un astfel de deznodământ. În acest moment, ascendentul PNL asupra PDL este incontestabil. Liberalii sunt la guvernare, democrat-liberalii, în opoziţie, dar şi aici sunt tot mai eclipsaţi de parlamentarii PP-DD. Totodată, în timp ce PNL îşi face planuri pentru momentul electoral 2014 (alegerile prezidenţiale), inten-ţiile lui Vasile Blaga vizează refacerea partidului „de la firul ierbii“, dar cu bătaie mai lungă, spre anul 2016 (alegerile parlamentare). Nu în ultimul rând, în timp ce PNL recrutează politi-cieni din alte partide, dar influ-enţi, PDL pierde oameni de toate categoriile. Iar ei trec la PNL. Plecarea lui Sorin Frunzăverde şi, mai recent, a lui Mihai Stăni-şoară, ambii apropiaţi de Vasile Blaga, iar ultimul parte a echipei de campanie a liderului PDL, pentru Convenţia Naţională, nu au făcut decât să întărească suspiciunile că, în refacerea alian-ţei cu liberalii, PDL va porni de pe o poziţie inferioară de negociere. Ceea ce, în condiţiile în care planul va fi dus până la capăt, va lăsa pe dinafară un număr semnificativ de democrat-liberali.
Delegaţilor la Convenţia de mâine le sunt cunoscute toate aceste mişcări, care se discută intens inclusiv în filialele jude-ţene şi care au captat atenţia întregii prese. După cum nu se poate să le fi scăpat din vedere preparativele liberalilor de a ataca intrarea în Partidul Popular European (PPE), cel mai puternic grup politic din Parlamentul European, şi în care PDL este singurul partid membru din România. Deziderat care a fost formulat suficient de explicit nu mai departe de zilele trecute. „În acest moment, dreapta autentică europeană este PPE, iar PNL se reclamă a fi un partid de dreapta, cel mai puternic partid de dreapta din România. Eu pledez pentru construcţia aceasta, care în mare parte a reuşit, pentru crearea unui mare partid de dreapta“. De precizat că Frunzăverde a fost, la vremea respectivă, unul dintre artizanii-cheie ai aderării PD la PPE. Sigur este însă că dreapta românească nu va fi niciodată reprezentată de două formaţiuni în aceeaşi familie politică, PPE în cazul de faţă. Poziţia PDL, pe zona de dreapta, este mai ame-ninţată ca oricând.
Turul doi
Vasile Blaga porneşte ca favorit în cursa pentru adjudecarea şefiei PDL, beneficiind de sprijin nu doar în propriul partid, ci şi în afara sa. De la lansarea moţiu-nilor, Monica Macovei şi Elena Udrea au fost atacate în mod constant nu doar de colegii din gruparea Blaga, ci şi de liderii USL, în frunte cu Crin Antonescu şi Victor Ponta.
O monitorizare a declaraţiilor făcute de politicienii PSD şi PNL indică, de altfel, o menajare sub-stan-ţială a lui Vasile Blaga, comparativ cu atitudinea USL faţă de contracandidatele sale. Totuşi, victoria lui Blaga nu este garantată. Din contră, este probabilă intrarea în turul doi, iar din acel moment rezultatul devine şi mai deschis. Se vor sprijini reciproc Elena Udrea şi Monica Macovei într-o asemenea situaţie? „Foarte multe din elementele moţiunii Monicăi Macovei sunt asemănătoare cu ale mele, deci am putea merge pe o susţinere în turul doi, în funcţie de cine va ajunge“, declara recent cea dintâi. Interesant este că o asemenea idee circulă de câteva săptămâni şi în tabăra „Reformiştilor“, fiind văzută ca o soluţie de avarie pentru îndepărtarea lui Blaga. Însă chiar dacă Udrea vede similitudini între moţiunea sa şi cea a lui Macovei, de precizat că există şi diferenţe majore. Ele se concentrează în zona reformării partidului din perspectiva criteriilor de integritate. De altfel, în preajma alegerilor parlamentare cele două s-au aflat în conflict din cauza Comisiei de etică a PDL pe care Monica Macovei a coordonat-o şi prin filtrul căreia Elena Udrea a trecut la limită. Totuşi, în perspectiva unui tur doi în competiţia internă, Monica Macovei sugera, cu o săptămână înaintea Convenţiei Naţionale, o portiţă: „Eu am încredere în cei care vor vota pentru mine şi îi voi lăsa să decidă singuri. Sunt destul de inteligenţi să ştie cu cine să voteze în turul doi. Cred că i-aş jigni să le spun cu cine să voteze“.
