Apropierea datei de aderare la UE a determinat Consiliul National al Audiovizualului (CNA) sa atentioneze ca Legea audiovizualului 504/2002 nu se armonizeaza cu legislatia din domeniu a tarilor europene. Modificarea legii a fost insa promisa de actuala putere si in proiectul electoral al alegerilor din 2004, dar Parlamentul nu a infaptuit nimic in acest sens. CNA a iesit la atac si propune societatii civile si partidelor, care au posibilitatea initiativei legislative, sa modifice Legea 504.
Puncte nevralgice
Consiliul National al Audiovizualului – amintim ca este alcatuit din 11 membri – e considerat „o autoritate autonoma”, compusa insa din 3 membri propusi de Senat, 3 de Camera Deputatilor, 2 de Presedintie, 3 de Guvern. In alegerea acestui Consiliu, algoritmul politic are un cuvant greu de spus. CNA se afla in prezent in proces cu Parlamentul pentru ca a expirat mandatul unor membri ai Consiliului, care a fost insa prelungit de aceasta autoritate a audiovizualului.
Consiliul a lansat initiativa modificarii substantiale a unor articole din Legea 504 in numele alinierii la normele si regulile stabilite de Directiva Televiziunii Fara Frontiere, ce opereaza in tarile membre in Uniunea Europeana.
Propunerea de modificare cea mai importanta a CNA este sa i se atribuie competente de a stabili principiile si regulile de desfasurare a campaniei electorale in programele televiziunilor si posturilor de radio. Astfel, se propune modificarea articolelor de la 42 la 56, care vor spori de fapt numarul de articole ale legii cu inca 14. Propunerile vorbesc de reflectarea campaniei electorale, „echilibrata, echitabila, impartiala”, de „obligatiile candidatilor” si ale moderatorilor, de „conditiile egale ce vor fi asigurate in emisiuni si dezbateri”, precizeaza si rolul de arbitru al CNA cand au fost lezate drepturile sau interesele legitime ale candidatilor si partidelor politice, urmarind acordarea dreptului la replica. De asemenea, inregistrarile emisiunilor dedicate campaniei electorale vor fi tinute la dispozitia CNA pe durata campaniei electorale si timp de 30 de zile dupa comunicarea oficiala a rezultatelor.
Un alt set de modificari propus de CNA se refera la stabilirea „tipului de licenta: nationala, regionala sau locala”. De asemenea, licenta audiovizuala va putea fi prelungita din 9 in 9 ani, in conditiile stabilite de Consiliu, care impreuna cu IGCTI va elabora strategia de acoperire a teritoriului cu servicii de programe audiovizuale. CNA mai doreste ca prin lege sa fie incurajate canalele de nisa. Importanta ramane si solicitarea ca valoarea amenzilor hotarate de CNA televiziunilor si radiourilor ce incalca legea sa fie dublata. Era de asteptat ca alaturi de aceste propuneri, din care unele pot fi acuzate de influente politice, tinand cont ca membrii sunt numiti ca rezultat al algoritmului, sa se solicite si modificari la articolul 10. Acest articol stabileste atributiile Consiliului in calitatea sa de „garant al interesului public in domeniul comunicarii audiovizuale”. „Interesul public” solicita adeseori televiziunilor programe decente, dar nu e luat in seama si poate legea ar fi trebuit sa stabileasca reguli elementare, europene ale programelor TV. Acest delicat subiect a fost omis din modificarile propuse de CNA.
Consiliul a anuntat ca are sprijinul societatii civile pentru acest proiect de modificari, reprezentata prin organizatii nonguvernamentale precum Centrul de jurnalism independent, Asociatia consumatorilor de media, Institutul de Politici Publice. S-a precizat la conferinta de presa a lansarii proiectului de modificare ca Societatea Academica Romana nu sprijina propunerile CNA de a modifica Legea 504. Ramane de vazut cum vor privi partidele parlamentare acest proiect si daca modificarile propuse de CNA vor beneficia de acordul acestora.
