Președintele PSD, Liviu Dragnea, și ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, au prezentat, după ședința PSD de la Sinaia, legea salarizării unitare. Șeful Camerei Deputaților a mai precizat că nu au existat divergențe între membrii coaliției de guvernare privind semnarea proiectului de lege. Legea nu va fi asumată de Guvern, ci de Parlament.
"Am văzut știrile din presă. Nu a fost niciun fel de problemă, divergență între PSD și ALDE în ceea ce privește semnarea proiectului de lege, dar în ultimele două săptămâni s-a tot lucrat pe această lege și colegii de la ALDE nu au avut oportunitatea de a-l studia, de aceea a fost nevoie de timp să-l citească (…) Nu este nicio problemă în semnarea acestei legi și va fi depusă săptămâna viitoare în Parlament.
Considerăm că importanța acestei legi și termenul pe care ni l-am asumat în programul de guvernare, finalul trimestrului doi, ne-a condus la decizia să trimitem această lege în Parlament, pentru ca finalul acestei sesiuni parlamentare să aducă și adoptarea acestei legi. Asta este ținta. Dezbaterile pe acest proiect de lege vor avea loc în Parlament", a declarat liderul social-democra'ilor.
La întâlnire a participat și premierul Sorin Grindeanu, acesta afirmând că "termenul de 30 iunie trebuie să însemne lege adoptată în Parlamentul României. Aceasta este ținta, iar dezbaterile pe acest proiect vor fi susținute în forul legislativ, la finalul acestei sesiuni parlamentare".
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat că, în noua lege a salarizării, sunt menținute sporurile și sunt incluse toate autoritățile și instituțiile.
"Toate autoritățile și instituțiile publice sunt incluse în acest proiect, mai puțin BNR-ul si ASF-ul. Principiile care au stat la baza acestei legi sunt: egalitatea, nediscriminarea, importanța socială a muncii, ierarhizarea. Nu am tăiat niciun fel de sporuri. Diferența este că s-au plafonat la 30%, ca să oprim sarabanda care a dus în unele instituții la o anvelopă de 60 – 70% sporuri. Asta nu înseamnă că, de exemplu, un polițist nu poate să aibă spor de 70%, dar cei care stau la birou trebuie să aibă un spor mai mic.
La data de 1 iulie 2017 se acordă următoarele creșteri salariale: soldele de funcție ale personalului militar se majorează cu 20% față de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcție ale polițiștilor cresc cu 5% față de nivelul acordat pentru martie 2017. Salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației locale intră în plată începând cu 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie sunt următoarele creșteri salariale: medici și asistente, ce intră cu toată creșterea (…) salariile de bază pentru personalul didactic din învățământ se majorează cu 50% față de decembrie 2017, salariile de bază, solde de funcție, salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare ale personalului salariat se majorează cu 25% față de nivelul acordat în decembrie 2017.
Indemnizațiile lunare pentru funcția de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului minim brut pe țară garantat în plată în vigoare. În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, solde de funcție, salarii de funcție, indemnizații de încadrare reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul prevăzut de lege pentru 2022 și cel din decembrie 2018.
Ministrul Muncii a precizat, totodată, că în cazul funcțiilor de demnitate publică, creșterea se va face pe baza unui coeficient raportat la salariul minim pe economie, astfel încât salariul președintelui urmează să fie de 12 ori mai mare decât salariul minim pe economie.
"Pot să vă dau coeficienții și dumneavoastră să înmulțiți cu salariul minim pe economie. La președintele României coeficientul este 12, fiind cel mai mare din România, după care sunt în ordine descrescătoare: președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, președintele Înaltei Curții de Casație și Justiție, președintele din Curții Constituționale, coeficientul 11, premierul Românei — la fel 11, apoi avem judecătorii de la Înalta Curte și CCR la 10,5, miniștri sunt la coeficientul 10, secretarii de stat la 7,4 parlamentarii la 8, primarul general al Capitalei — 9, viceprimarul Capitalei — 8, președintele Consiliului Județean — 8, vicepreședintele CJ — 7, primar de localitate cu peste 300.000 de locuitori — 8 , iar primar de localitate cu peste 200.000 de locuitori 7,5 și de aici scad până la ultimul în ierarhie, viceprimar de localitate cu până la 3.000 de locuitori — 3", a mai spus ministrul Muncii.
Aceasta a explicat că sindicatele au solicitat ca pentru funcțiile de demnitate publică coeficienții să se raporteze la salariul minim pe economie și nu la salariul mediu.
"La finalul acestei legi există o anexă cu funcțiile de demnitate publică. Funcțiile de demnitate publică cresc după un coeficient raportat la salariul minim pe economie. S-a cerut de către sindicate să nu ne raportăm la salariul mediu și ne-am raportat, în cele din urmă, la salariul minim pe economie. Acolo veți găsi și primarii, și viceprimarii, președinții de consilii județene, vicepreședinții cu cât trebuie să fie indemnizația lor. Iar la administrația publică locală s-a stabilit o grilă, dar fără să dăm niciun fel de salariu, de sumă, și se pornește de la minimul pe economie și se ajunge la un maxim care nu poate să depășească salariul sau, mai bine zis, indemnizația viceprimarului.
De ce am ajuns la această situație? În primul rând pentru că s-a discutat foarte mult, ca nivel de principiu, în ultima perioadă că este vorba de o autonomie locală și atunci trebuie să le dăm dreptul să își stabilească singuri salariile, sigur că nu am putut să îi lăsăm să își facă salarii cât vor, din cauza asta sunt plafonate la nivelul indemnizației viceprimarului, dar în mod clar nu vor putea să depășească anumite etape, adică între muncitorul necalificat și viceprimar este toată grila din primărie și, în ordine crescătoare, conform grilei, se vor acorda aceste indemnizații.
Despre un alt lucru la care vroiam să mă refer, tot ca și administrație publică locală, am discutat foarte mult cu primarii, unii dintre ei, aflând cum vor crește salariile în România, au spus că este posibil să nu își permită să facă aceste creșteri, pentru că sunt unele localități mici care abia își asigură salariul și, eventual, cheltuielile utilităților. Și atunci au solicitat să găsim o astfel de soluție, ceea ce s-a și întâmplat. În același timp sunt primării foarte mari, de localități cu bugete foarte mari, care, la fel, au solicitat să poată să facă dumnealor aceste plăți, în funcție de cum își doresc. Desigur că plățile respective, sumele vor trebui să fie stabilite de către Consiliile Locale și Consiliile Județene", a explicat ministrul Muncii.
Proiectul legii salarizării unitare, care a fost discutat de către reprezentanții PSD și ALDE la Sinaia, în două ședințe maraton, a fost semnat joi seara și totodată asumat politic de liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.
