În încercarea disperată de a întoarce rezultatul în favoarea lor, liderii USL au întreprins lucruri aproape imposibil de explicat: au denaturat adevărul într-un document oficial purtând sigla Parlamentului, au contestat cifrele pe care chiar ei le-au anunţat public şi au cerut Curţii să se bazeze pe un act normativ cu un conţinut neconstituţional. Reacţiile cancelariilor occidentale nu au întârziat să apară.
Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale referendumului de demitere a lui Traian Băsescu: s-au prezentat la urne 46,24% din alegători, iar din aceştia 87,52% s-au pronunţat în favoarea demersului USL, în timp ce împotriva acestuia s-au declarat 11,15%. Acelaşi BEC a constatat în documentele sale că au fost înscrise în listele electorale permanente 18.292.464 persoane. În ciuda cifrelor care nu suportă nici un dubiu şi uitând că referendumul a fost practic organizat de USL, liderii Uniunii au refuzat să accepte că referendumul nu poate fi validat, deoarece nu a întrunit condiţiile impuse de lege (să se fi prezentat la urne 50% plus unu din românii cu drept de vot).
Prin urmare, liderii USL au întreprins un lucru greu de imaginat şi explicat: au distorsionat adevărul şi cronologia faptelor într-un document oficial purtând emblema Parlamentului şi semnăturile preşedinţilor celor două Camere.
Minciuna din sesizarea către CCR
Înainte de toate, pentru a creiona absurdul situaţiei, trebuie spus că judecătorii Curţii Constituţionale au fost ieri practic bombardaţi cu solicitări. Una a venit din partea USL, dar cuprinsul ei a fost ţinut secret, chipurile „din respect pentru independenţa justiţiei”, după cum a informat secretarul general al PSD, Liviu Dragnea.
A doua sesizare trimisă CCR a fost semnată de preşedinţii celor două Camere: Valeriu Zgonea şi Petru Filip. Amândoi, evident, reprezentanţi ai USL. Ce solicită aceştia, în numele instituţiei Parlamentului? În primul rând, judecătorii să nu judece după legislaţia în vigoare, ci după îndelung-criticata Ordonanţă de Urgenţă nr. 41/2012. Este vorba de acea ordonanţă care a fost emisă peste noapte de Guvernul Ponta şi care a preluat un text declarat neconform cu Legea fundamentală chiar de Curtea Constituţională. Reamintim că OUG 41/2012 elimina pragul de prezenţă (condiţia de validare a referendumului) şi s-a aflat, alături de ordonanţa de urgenţă referitoare la atribuţiile Curţii, pe lista actelor care au stârnit nemulţumirea şi îngrijorarea partenerilor europeni.
Cum şi-au argumentat Zgonea şi Filip strania poziţie? Au spus că ordonanţa de urgenţă era în vigoare în momentul declanşării procedurii de suspendare, drept pentru care de ea trebuia să se ţină cont atunci când se judecă şi validarea referendumului, ca etapă finală a procedurii. „Legea aplicabilă procedurii de desfăşurare a referendumului este, în opinia noastră, cea de la data declanşării procedurii”, au susţinut şefii celor două Camere în sesizarea către CCR. Ceea ce constituie un mare neadevăr, deoarece OUG 41/2012 a fost adoptată după declanşarea procedurii de suspendare.
Mai precis, ordonanţa a fost adoptată în şedinţa Guvernului din 5 iulie, şedinţă care a început abia la ora 18, după cum se vede din facsimilul cu ordinea de zi a şedinţei de guvern (publicat pe pagina de internet a Executivului). În plus, ca să fie considerată în vigoare, ordonanţa de urgenţă a trebuit să fie publicată şi în Monitorul Oficial.
Or, procedura de suspendare a lui Traian Băsescu a fost declanşată chiar din după-amiaza zilei de 4 iulie, când Birourile Permanente ale celor două Camere s-au reunit, la ora 17.00, pentru a decide convocarea în sesiune extraordinară a Parlamentului ca urmare a propunerii grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL de suspendare a lui Traian Băsescu (facsimil 2, cu ordinea de zi a Birourilor Permanente).
Ce mai cere USL judecătorilor? Să facă adunări şi scăderi
Pe lângă distorsionarea adevărului, liderii USL contestă chiar cifrele pe care ei le-au stabilit drept oficiale (cifre enunţate pe 25 iulie de ministrul de Interne, Ioan Rus). Pasul următor? Au cerut judecătorilor Curţii Constituţionale să se transforme într-un fel de funcţio-nari publici care să pună cap la cap tot felul de date furnizate de MAI, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea Electorală Permanentă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate etc. wMai precis, Zgonea şi Filip au cerut Curţii să solicite BEC să-i comunice starea operaţiunilor de actualizare a listelor, pe motiv că numărul alegătorilor înscrişi ar fi în contradicţie cu rezultatele provizorii ale recensământului din 2011. Apar chiar şi detalii: din totalul de 20.264.866, un număr de 19.042.936 ar reprezenta populaţia stabilă, 910.264 persoane ar fi plecate pe perioadă îndelungată şi 301.666 persoane ar fi temporar prezente. Pentru a fi şi mai convingători, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor spun Curţii că aceste date ar coincide cu cele pe care le deţine Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. „Ţinând cont de aceste realităţi sociale, numărul real de voturi necesar pentru validarea referendumului este 8.274.112 + 1 vot dacă luăm în considerare populaţia conform INS; sau 8.357.729 + 1 vot dacă luăm în considerare populaţia conform CNAS”, au transmis Zgonea şi Filip judecătorilor cum ar trebui calculate datele.
Nu în ultimul rând, preşedinţii celor două Camere au cerut judecătorilor Curţii să-şi reconsidere practic decizia anterioară referitoare la necesitatea menţinerii pragului de prezenţă. Bineînţeles, reconsiderarea ar urma să fie făcută cu gândul la recomandările Comisiei de la Veneţia.
A fost introdus în scenă şi sindicatul lui Dogaru
Ca şi cum nu ar fi fost suficiente toate cererile USL către Curte, o solicitare a venit şi din partea Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD). Este vorba de acel sindicat parte a Consiliului Naţional al Societăţii Civile care a semnat, împreună cu Victor Ponta, Daniel Chiţoiu şi Daniel Constantin, acele obiective de colaborare, printre care şi cel de desfiin-ţare a Curţii Constituţionale. Ce vrea SCMD? Ca judecătorii să amâne pronunţarea pe referendum „până la soluţionarea tuturor aspectelor legate de numărul real al cetăţenilor României cu drept de vot la această dată”. Când poate fi această soluţionare? Într-una, două luni sau în semestrul II al anului 2013, când Institutul Naţional de Statistică ar urma să publice rezultatele finale ale recensământului. Nimeni nu are de unde să ştie. Totuşi, sindicatul condus de Mircea Dogaru îi invită, în caz contrar, pe toţi cei care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu „la nesupunere civică, prin boicotarea alegerilor generale din acest an”.
Mai trebuie spus că, în paralel cu acţiunile aşa-numitei societăţi civile, ministrul de Externe, Andrei Marga, a anunţat că pregăteşte „un desant” în capitalele europene pentru „a arăta ceea ce s-a întâmplat în România, şi anume o reconfigurare democratică a scenei politice”. Acelaşi şef al diplomaţiei româneşti răspundea însă ieri criticilor lui Traian Băsescu privind activitatea sa „catastrofală” de la MAE astfel: „Incultura, bădărănia fac gura mai slobodă întotdeauna”.
SUA şi UE: Regulile stabilite au fost foarte clare
Disputa creată imediat după anunţarea de către BEC a rezultatelor oficiale de la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost urmărită atent de SUA şi Comisia Europeană, în condiţiile în care liderii USL au încercat insistent să acrediteze ideea că referendumul din 29 iulie va trebui validat de Curtea Constituţională, chiar dacă, oficial, nu a existat cvorum. Într-un mesaj public transmis ieri, Ambasada SUA de la Bucureşti a subliniat că judecătorii CCR trebuie lăsaţi să ia o decizie „bazată pe principii, fără nici un amestec din afară”. „Cunoaştem faptul că Biroul Electoral Central a anunţat rezultatul referendumului de duminică, iar acum acesta trebuie confirmat de către Curtea Constituţională. Luna trecută, Curtea Constituţională şi Parlamentul au stabilit reguli foarte clare privind desfăşurarea referendumului. Acum, Curtea trebuie să decidă dacă aceste reguli au fost respectate. Curtea Constituţională trebuie lăsată să ia o decizie bazată pe principii, în mod independent, fără nici un amestec din afară”. În comunicat este amintită şi o declaraţie recentă a ambasadorului Mark Gitenstein: „În definitiv, nici o economie nu poate prospera şi nici o democraţie nu poate supravieţui în lipsa unui angajament ferm faţă de statul de drept şi a respectului pentru instituţiile democratice. Nimeni nu se poate îndoi că România are procurori curajoşi şi consecvenţi şi judecători neînfricaţi. Pentru ei, nimeni nu este mai presus de lege”.
CE: „Aşteptăm confirmarea rezultatelor”
Comisia Europeană se aştepta ieri ca decizia Curţii Constituţionale de la Bucureşti privind rezultatele referendumului de duminică să fie luată într-o manieră cât mai liniştită cu putinţă, afirmaţia fiind făcută de Frederic Vincent, purtător de cuvânt al Comisiei, şi preluată de Mediafax. „În ceea ce priveşte referendumul, aşa cum ştiţi, aşteptăm confirmarea rezultatelor de către Curtea Constituţională.
Biroul Electoral a dat astăzi rezultatele finale şi le-a transmis Curţii Constituţionale, iar noi, Comisia Europeană, aşteptăm avizul Curţii asupra rezultatului referendumului, iar acesta va fi, potrivit procedurii de derulare, rezultatul definitiv”. Prin vocea aceluiaşi purtător de cuvânt, Bruxelles-ul le-a mai transmis politicienilor de la Bucureşti că responsabilitatea care le revine este una singură: „Procesul democratic şi regulile constituţionale trebuie respectate”.
