» Legile securitatii nationale au fost blocate in legislatura trecuta de razboiul dintre cele doua palate: Cotroceni si Victoria.
» Acum se contureaza un nou conflict intre PSD si PDL. Democrat-liberalii intentioneaza sa mearga pe linia pachetului elaborat la Cotroceni, insa PSD vrea o legislatie pusa pe picioare "de la zero".
» Serviciile cer elaborarea cat mai urgenta a Statutului ofiterului de informatii.
La cererea expresa a presedintelui Traian Basescu si a conducerilor SRI si SIE, parlamentarii din comisiile de aparare si din cele de control al serviciilor au decis, saptamana trecuta, sa dezbata pachetul de legi. Cele patru comisii au inaintat o propunere de infiintare a unei comisii speciale care sa elaboreze acest pachet de legi privind securitatea nationala. Coalitia PSD-PDL respinge promovarea pachetului de legi al PNL, asumat de Cabinetul Tariceanu, dar se contureaza divergente in interiorul puterii. In timp ce PDL si-ar dori sa preia ca initiativa legislativa proiectul intocmit in laboratoarele Cotroceniului, PSD sustine elaborarea "de la zero" a unui set de proiecte de lege. Deputatul PSD Ion Stan, vicepresedinte al Comisiei de control al activitatii SRI, ne-a declarat ca s-a convenit ca saptamana viitoare fiecare formatiune politica sa vina cu propria propunere. "Suntem impotriva transformarii ofiterului de informatii intr-un inalt functionar public.
Nu se poate ca un ofiter de securitate sa se duca sa se inscrie in Corpul functionarilor publici", ne-a spus Stan. O alta propunere avansata de acesta se refera la subordonarea Comunitatii Nationale de Informatii (CNI), structura infiintata in subordonarea CSAT in scopul coordonarii unitare a activitatilor de informatii ce privesc securitatea nationala. Potrivit lui Stan, CNI ar trebui sa fie subordonata Parlamentului, si nu CSAT. Marian Saniuta, vicepresedinte al Comisiei de aparare din Camera Deputatilor, ne-a declarat ca, in urma discutiilor avute in comisii, nu s-a cazut la o intelegere cine va elabora pachetul de lege si daca se va tine cont de proiectele deja existente in Parlament sau de cele de la Cotroceni. El considera ca nu este momentul ca serviciile de informatii sa fie demilitarizate, tinand cont de ceea ce s-a intamplat la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, serviciu din subordinea MAI.
"S-a vazut ce s-a intamplat in aceasta institutie demilitarizata", a precizat Saniuta. si presedintele Comisiei SRI, Cezar Preda, sustine ca nu s-a stabilit nimic pana acum si ca urmeaza ca in aceasta saptamana sa se ia o hotarare in acest sens. Unele surse din PDL vorbesc insa despre intentia acestui partid de a se bate in Parlament pentru ca punct de plecare in dezbaterea legilor privind securitatea sa fie proiectele intocmite de Administratia Prezidentiala. Liberalii incearca sa-si promoveze propriul pachet de legi elaborat de Guvernul Tariceanu.
Blocate in sertare
Legile securitatii nationale in varianta PNL sunt blocate la comisiile de resort din Senat. In aprilie 2007, legile securitatii nationale – mai putin proiectul privind Statutul ofiterului de informatii – au fost adoptate tacit de Camera Deputatilor, din cauza absenteismului din cele doua comisii sesizate, juridica si cea pentru aparare, in contextul in care parlamentarii PNL, PC, UDMR si PSD au boicotat sedintele. Proiectul privind Statutul ofiterului de informatii se afla la comisiile juridica si de aparare ale Camerei Deputatilor, dupa ce a fost adoptat de Senat, cu amendamente consistente. Pe fondul razboiului dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu, pachetul de legi ale securitatii nationale a facut obiectul divergentelor si la masa CSAT. Liberalii au depus la Camera Deputatilor pachetul de legi, asumandu-si proiectele care au fost discutate la Guvern, fara sa primeasca avizul CSAT.
PD a avertizat ca, in cazul in care legile dorite de Basescu nu sunt sustinute de Guvern, va prezenta la randul sau propriul pachet. Pe de alta parte, PNL si PSD au avut controverse, dar si viziuni comune.
Legi desuete
Specialistii in domeniul securitatii nationale apreciaza propunerea infiintarii unei comisii speciale pentru dezbaterea legilor securitatii, taxand actualele legi ca fiind invechite. "Ideea infiintarii unei comisii speciale care sa se ocupe de dezbaterea proiectelor de lege privind securitatea nationala mi se pare salutara. Exact acest lucru l-am cerut in cadrul unui proiect al societatii civile, gestionat de CADI (Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala), care propunea realizarea unei coalitii a societatii civile pentru reforma sistemului de securitate", ne-a declarat expertul in securitate, fost consilier in cadrul Administratiei Prezidentiale, Marian Zulean, coordonator de proiecte CADI. "Actualele legi sunt desuete, nu permit perfectionarea mecanismelor de control democratic civil, duc la o risipa de resurse fara evidenta clara a muncii serviciilor si nici nu ofera toate instrumentele pentru o munca eficienta a serviciilor de securitate.
Orice proiecte de lege propuse in ultimii zece ani au fost blocate, iar proiectele aflate actualmente la Senat sunt proaste, produc si mai multa confuzie si poarta amprenta bataliei Basescu contra «322». As propune mai degraba dezbaterea unui singur proiect de lege din pachet, respectiv a statutului profesional si de cariera al ofiterului de informatii, iar restul proiectelor sa fie rescrise de la zero, incepand cu o lege-cadru de organizare a sistemului de securitate nationala", considera Zulean.
si Academia de Advocacy, Pro Democratia, Societatea Jurnalistilor Romani si Societatea Timisoara au identificat, in urma unei audieri publice, o serie de neajunsuri in pachetul de legi.
Finantarea integrala si exclusiva a serviciilor de informatii de la bugetul de stat, eliminand sintagma "alte surse legale", necesitatea stabilirii de competente precise pentru ofiteri, in special in cazurile unor investigatii in vederea producerii de probe in justitie, sunt punctele slabe identificate. Inacceptabile sunt considerate prevederile referitoare la posibilitatea ca autorizatia de supraveghere pe sase luni sa fie prelungita nelimitat, la dreptul serviciilor de a desfasura activitati economico-financiare, la mentinerea caracterului militar cu dreptul de a purta arma, dar si la secretizarea excesiva si dreptul ofiterului de a solicita oricarei persoane sprijin.
PNL s-a luptat pentru premier
» A propus transformarea SPP si a STS in directii aflate in cadrul MAI, activitatea lor urmand sa fie coordonata de CSAT, dar sefii sa fie numiti de premier la propunerea ministrului de Interne.
» A dorit ca parlamentarii din comisiile de Aparare si de Control al activitatii serviciilor sa aiba acces "integral si de indata" la "toate datele si informatiile solicitate" serviciilor.
» A acceptat ca ofiterii sa poata desfasura acte premergatoare anchetei penale doar in cazul amenintarilor de terorism, dar numai in colaborare cu procurorii si simultan cu demararea procedurilor de obtinere a mandatului de la judecator.
PSD a jucat si cu PNL, si cu PDL
» A fost de acord cu trecerea SPP si STS din coordonarea presedintelui in cea a sefului Guvernului.
» A propus interdictia de a fi asociati unici sau de a participa direct la administrarea sau la conducerea unor societati comerciale ori regii autonome.
» A acceptat sa fie permisa infiltrarea ofiterilor sub acoperire in mediul institutional si civic "numai cand este cazul".
» Nu considera ca ar fi oportune demilitarizarea serviciilor de informatii si transformarea ofiterilor in inalti functionari publici cu statut special.
» Militeaza pentru un control parlamentar al institutiilor care fac parte din sistemul de securitate nationala.
PDL a sustinut varianta Cotroceniului
» Ofiterii de informatii primeau puteri sporite – putand inclusiv sa efectueze anchete premergatoare urmaririi penale – si privilegii in raport cu alte categorii profesionale.
» Ofiterii de informatii erau exonerati de orice raspundere materiala, civila sau penala si nu ar fi putut sa fie perchezitionati, retinuti sau arestati decat cu acordul directorului institutiei din care fac parte.
» Serviciile ar fi primit acces gratuit la datele si informatiile institutiilor statului si ale agentilor economici.
» Serviciile ar fi putut obtine si informatii referitoare la conturi, la posesorii acestora, la plati, la miscarea si depozitarea banilor, daca acestea ar fi avut legatura cu securitatea nationala.
Societatea civila
» APADOR-CH a propus reducerea numarului de servicii de informatii la doua, SRI si SIE, urmand a fi desfiintate SPP si STS, dar si ca serviciile sa aiba interdictia de a desfasura activitati comerciale.
» CADI sustine constituirea unei Coalitii de Reforma a Sistemului de Securitate, dupa modelul sau ca parte a Coalitiei pentru o Guvernare Curata.
» S-a propus si organizarea de dezbateri pentru finalizarea "reformei morale" legate de vinovatia sau nevinovatia unor ofiteri de securitate.
» si alte organizatii nonguvernamentale au cerut ca serviciile sa fie finantate integral si exclusiv de la bugetul de stat si sa se precizeze competente precise pentru ofiteri.
