» UDMR si-a desemnat candidatul la alegerile prezidentiale in persoana presedintelui executiv, deputatul Kelemen Hunor.
» Desemnarea unui candidat propriu al UDMR complica suplimentar batalia pentru Cotroceni.
Liderii consacrati ai UDMR, Bela Marko, Gyorgy Frunda si Laszlo Borbely, au decis strategic sa faca un pas inapoi si sa ii permita mai tanarului Kelemen Hunor sa intre fara efort in cursa pentru presedintia Romaniei. Vineri, la sedinta Consiliului Permanent al UDMR, presedintele Uniunii, Bela Marko, a anuntat ca nu va da curs propunerii de a intra in competitia pentru Cotroceni. Ceilalti doi posibili candidati, Gyorgy Frunda si Lazlo Borbely, au renuntat la randul lor in favoarea lui Kelemen Hunor. "Am ajuns la concluzia sa-l propunem pe Kelemen Hunor pentru a fi candidat la presedintie, printr-un consens in Consiliul Permanent. Cerem acordul Consiliului Reprezentantilor Unionali in acest sens", a anuntat sambata, la reuniunea UDMR, presedintele Marko Bela. Votul final al Consiliului Reprezentantilor din UDMR a fost dat asadar in urma unui fapt implinit al conducerii UDMR.
"Este o figura noua. Vine o alta generatie, mai tanara. Avem tineri de peste tot, o multime exceptionali, pe care trebuie sa-i scoatem in evidenta, sa le dam sarcini. Aceasta propunere o facem (…) si va invit sa o sprijiniti", a prezentat Marko Bela speranta negocierilor UDMR de la sfarsitul anului. El a subliniat totodata ca, "prin candidatura lui Hunor, in UDMR se vor mentine stabilitatea si echilibrul, pentru ca doar asa se poate reinnoi o organizatie mare", aluzie la divergentele de opinii destul de acute care macina discret Uniunea.
Cu 67 voturi "pentru" si 19 "impotriva", Kelemen Hunor a devenit oficial candidatul UDMR pentru Cotroceni. si trebuie remarcat ca alegerea sa nu s-a facut prin vot deschis, asa cum au cerut unii delegati la sedinta CRU, ci prin vot secret cu bile, fapt care a ajutat, dupa cum spun unii liderii UDMR, la pastrarea unitatii UDMR, ferind-o de dispute nepotrivite intr-un astfel de moment.
In privinta proiectelor prezidentiabilului UDMR, Kelemen Hunor a declarat la Targu Mures ca scopul sau este acela de a face auzit programul UDMR. "Impreuna vom elabora acest program. Vom spune ce ne doare si de ce. Vom cauta remedii pentru durerea noastra, dar nu pentru a-i supara pe romani", a declarat Hunor, specificand insa ca, in campania pentru prezidentiale, maghiarii vor spune prin vocea lui ca au nevoie de autonomie.
UDMR intra suparata in campania prezidentiala
Din 1996 incoace, UDMR a avut permanent un candidat pentru alegerile prezidentiale. Bazandu-se pe un electorat disciplinat, UDMR a putut anticipa un scor relativ constant in jur de 6 procente. Gyorgy Frunda a obtinut 6,02% in 1996 si 6,22% in 2000, fiind urmat in 2004 de presedintele Marko Bela, cu 5,10%. Avand in maneca la negocieri asul unei prezente sigure la vot, UDMR si-a permis mentinerea la guvernare vreme de 12 ani, fapt care a limitat si ascensiunea radicalilor in interiorul Uniunii. Stabilitatea guvernamentala a UDMR a incetat insa in toamna, cand Uniunea s-a trezit lasata pe dinafara de neasteptata alianta a PDL si PSD.
Politizarea numirilor pana la nivelurile trei si patru s-a adaugat nemultumirilor create in UDMR de inlocuirea sefilor principali ai diverselor directii judetene. La mai mult de o jumatate de an de la instalarea Guvernului Boc, UDMR mai protesteaza inca in legatura cu numirile din judetele pe care le domina. Nu intamplator, Gyorgy Frunda vorbeste acum despre o lege a deconcentratelor in care sa existe proportionalitate "pe criteriu etnic": "Daca suntem 7% din populatia Romaniei, in 7% din institutii sa fim in pozitie de conducator. Daca in Targu Mures suntem 45%, in proportie de 45% sa fim si asa mai departe", explica Gyorgy Frunda, cunoscut ca moderat.
Nu este sigur ca o astfel de initiativa ar putea primi sustinere europeana, asa cum spune Gyorgy Frunda, dar este sigur ca astfel de declaratii vor avea impact in batalia electorala din Romania. Electoratul maghiar nu a respectat recomandarea UDMR atunci cand a fost vorba de suspendarea lui Traian Basescu in 2007. Consecventi cu ideea de modernizare, maghiarii au votat permanent pentru dreapta si reforme si e de presupus ca ar dori sa faca si in 2009 acelasi lucru. Dar rupt de electoratul urban prin alianta cu PSD, dovada cele doua treimi de rural si una de urban in care s-a impartit electoratul PDL la europarlamentare, Traian Basescu se inscrie tot mai pronuntat intr-un discurs national, pe alocuri nationalist.
Vizita presedintelui de Ziua Drapelului la Miercurea Ciuc se adreseaza astfel mai degraba romanilor decat maghiarilor. Mustrarile pe tema autonomiei, desele referiri la Basarabia si la problematica nationala contureaza pentru 2009 un tip de candidat de care maghiarii se vor apropia probabil mai greu in cel de-al doilea tur de scrutin. Cum Traian Basescu va avea dificultati in a se prezenta si in toamna ca omul reformelor si al schimbarii, este foarte posibil ca voturile maghiarilor sa se imparta intre contracandidatii sai. Daca tinem seama ca, pe fondul absenteismului masiv, UDMR a obtinut la europarlamentare 8,92% din voturi, candidatura lui Kelemn Hunor nu este deloc de neglijat. Mai ales ca printre romanii dezamagiti circula de mult vorba: "Candidatul UDMR? Interesant! Ce pacat ca e ungur…".
