Oamenii generalului Oprea se opun directivelor premierului, inclusiv unor prevederi din programul de guvernare.
Chiar în ziua în care mai mulţi parlamentari traseişti au cerut Tribunalului Bucureşti dreptul la existenţă pentru noul lor partid – Uniunea Naţională pentru Progresul României -, liderul Gabriel Oprea a declarat că va demisiona din funcţia de ministru al Apărării dacă pensiile şi salariile militarilor se vor micşora din cauza reformelor preconizate de Emil Boc. „Mă bat pentru pensiile şi salariile celor din sectorul de securitate, şi aici mă refer la Apărare, Interne, SRI, SIE şi SPP. Dacă îşi vor pierde din pensii sau salarii, îmi dau demisia, pentru că nu mă pot uita în ochii colegiilor mei”, a anunţat vineri generalul Oprea, citat de Agerpres. Legea pensiilor şi legea salarizării unice sunt două dintre cele mai importante misiuni asumate de Guvernul Boc la învestire şi ar trebui să aducă schimbări radicale în privinţa calculării veniturilor bugetarilor.
Pretenţiile independenţilor concurează UDMR
Declaraţia de veritabil sindicalist a ministrului Apărării este de natură să-l pună în dificultate pe liderul PDL, Emil Boc. Gabriel Oprea a devenit ministru pentru că a promis că independenţii vor susţine în Parlament Cabinetul PDL-UDMR. Dar pe măsură ce numărul independenţilor a crescut până aproape de egalitate cu UDMR (29-31), au crescut şi pretenţiile, multe exprimate în posturi de conducere. România liberă a relatat deja cum în mai multe judeţe s-a negociat trecerea şefiei unor deconcentrate către independenţi.
Săptămâna trecută tensiunile dintre independenţi şi PDL l-au determinat însă pe Emil Boc să-l contrazică public pe Gabriel Oprea, care declarase că vrea să ceară oficial funcţii în deconcentrate. „Sunt poziţii care se împart pe algoritm – miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii. Aceştia vin şi pleacă o dată cu guvernul. La nivelul deconcentratelor, acum avem o nouă lege, care pune accent pe funcţia publică şi mai puţin pe cea politică. Legea trebuie să fie respectată de toată lumea în această ţară”, a declarat Emil Boc, semn că posturile au fost împărţite, iar reluarea negocierilor ar stârni proteste în PDL, unde mulţi sunt deja supăraţi de felia consistentă primită de UDMR.
Dar pretenţiile grupului Oprea merg, se pare, şi mai departe, spre un nou post de ministru. UDMR are trei ministere cu 31 de parlamentari, iar independenţii, cu 29 de parlamentari, au doar unul. Nu e clar însă cât de puternic este controlul lui Gabriel Oprea asupra celor plecaţi din PNL şi PSD. Prin urmare, întrebat într-o emisiune TV dacă independenţii vor primi un nou minister, premierul Boc a declarat că nu are în vedere nici o remaniere, deci „nu”. Gabriel Oprea plusează însă şi ameninţă cu demisia, implicit cu retragerea sprijinului pentru Guvern, punând sub semnul întrebării conţinutul a două legi pentru care Cabinetul Boc şi-a pus capul zălog: legea salarizării unice şi legea pensiilor.
Cota unică nu se vede bine dinspre independenţi
Legea pensiilor, în fază de proiect la Comisia de muncă, şi legea salarizării, deja în vigoare, nu sunt însă singurele puncte neagreate de grupul lui Gabriel Oprea, în rândul principalelor politici anunţate de Emil Boc, declarate de dreapta. Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra intrării pe scena publică a Uniunii Naţionale pentru Progresul României abia pe 17 mai, dar iniţiatorii săi vorbesc deja despre un partid de centru-stânga.
Astfel, întrebaţi de R.l. cât de mult ţin, de pildă, la cota unică, mai mulţi independenţi au declarat că nu e de viitor. Deputatul Gabriel Nicolaescu Tiţa a spus, de exemplu, că impozitul de 16% ar trebui păstrat pentru firme, dar că salariaţii ar trebui impozitaţi progresiv. Senatorul Laurenţiu Chirvăsuţă spune că impozitul progresiv are şanse mari să devină fapt, chiar dacă nu imediat. Iar senatorul Vasile Nedelcu declară că s-a consultat cu Gabriel Oprea şi că va milita pentru impozitul progresiv, chiar dacă pentru moment „se va susţine cota unică”.
Uninominalul – mai vedem, statutul minorităţilor – exclus
Deşi uninominalul de tip „câştigătorul ia totul”, dorit de PDL, înseamnă victoria exclusivă a partidelor mari, mulţi independenţi acceptă ideea. Senatorul Vasile Nedelcu a declarat însă pentru R.l. că s-au purtat discuţii cu PDL pentru o variantă de vot mixt, uninominal combinat cu vot pe listă sau proporţional. Unul dintre cei mai vocali lideri ai indepedenţilor, Liviu Câmpanu, a declarat, la rândul său, că „Uniunea Naţională pentru Progresul României va fi mulţumită dacă va câştiga zece colegii” la alegerile viitoare. Or, ipoteza e posibilă numai în două situaţii: fie PDL acceptă o variantă mixtă de vot, ca să intre şi partidele mici în Parlament, fie cele zece locuri la care se referă Liviu Câmpanu vor fi obţinute de anumiţi independenţi prin absorbţia noului partid în PDL.
Există însă şi un angajament PDL pe care independenţii îl resping din capul locului: statutul minorităţilor. UDMR a condiţionat intrarea la guvernare de adoptarea legii până în iunie. „Am senzaţia că minorităţile au mai multe drepturi decât populaţia majoritară. Am adoptat legislaţia europeană în materie. De ce ne mai trebuie statutul minorităţilor?!”, rezumă deputatul Ion Tabugan poziţia independenţilor. Statutul minorităţilor este singura lege din cele prevăzute de Constituţie încă neadoptată. Proiectul datează din 2005.
