„Nu voi considera reorganizarea administrativă ca un obiectiv abandonat, chiar dacă acum majoritatea nu are un consens politic”, le-a transmis Traian Băsescu parlamentarilor puterii, singurii care au asistat la transmiterea mesajului prezidenţial.
Avertizarea şefului statului a venit în contextul în care, cu doar câteva ore înainte, lide-rii coaliţiei decisese-ră amânarea discuţiilor pe tema reorganizării administrative. Sub presiunea UDMR, care a ameninţat cu părăsirea coaliţiei în cazul în care democrat-liberalii nu iau în considerare refuzul Uniunii de reîmpărţire a ţării în opt judeţe mari şi două judeţe mici (Harghita şi Covasna), liderii formaţiunilor din arcul guvernamental au decis formarea unei comisii care să găsească „formula care mulţumeşte pe toată lumea”. PDL, UDMR, UNPR şi minorităţile naţionale îşi vor desemna câte trei reprezentanţi în comisie. Tot pentru sesiunea din toamnă a fost lăsat şi controversatul Statut al minorităţilor naţionale.
Miniştrii, cu ochii după economii
Cum planul „A” al reorganizării a picat, cel puţin până în toamnă, intră în scenă planul „B”, cel privind reorganizarea şi comasarea zecilor de inspectorate şi direcţii judeţene. Şi în faţa Parlamentului preşedintele Traian Băsescu a pledat în favoarea planului „B”, plan anunţat pentru prima dată după consultările de la Palatul Cotroceni.
„Vă rog să priviţi pe site-urile prefecturilor dvs., veţi constata că în fiecare judeţ există cel puţin 44-45 de deconcentrate ale ministerelor şi agenţiilor naţionale. Oameni buni, în ‘89 nu erau nici jumătate. Despre ce modernizare a statului discutăm, dacă în toţi aceşti 20 de ani, cu toată descentralizarea făcută, noi am înfiinţat continuu agenţii, agenţii, agenţii”, le-a spus şeful statului parlamentarilor pu-terii. În opinia preşedintelui, toate aceste instituţii judeţene ar „sufoca” administraţia locală alături de consiliile judeţene.
Reorganizarea deconcentratelor înseamnă, pe de o parte, reduceri de angajaţi şi de costuri pentru bugetul de stat, iar pe de altă parte, transferarea de atribuţii către primării. Pe reprezentanţii partidelor la putere îi interesează în mod deosebit prima parte, în condiţiile în care zecile de inspectorate, direcţii, oficii şi case constituite la nivelul fiecărui judeţ în parte au reprezentat, din totdeauna, soluţia perfectă pentru a-şi achita unele datorii politice şi pentru a-şi asigura controlul. Din acest motiv, este de aşteptat ca discuţiile să se aprindă pe măsură ce reprezentanţii partidelor la putere îşi vor da seama că pierd multe posturi „călduţe”.
La nivel declarativ, toţi miniştrii şi liderii coaliţiei s-au grăbit să spună că este necesară reorganizarea deconcentratelor. Ba chiar, unii dintre miniştri au arătat că ar fi efectuat deja studii pentru a vedea cât trebuie să taie şi cât ar economisi în urma tăierii. Ministrul Dezvoltării, de pildă, a declarat că se vor reduce 125 de posturi numai de la Inspectoratul de Stat în Construcţii.
„Îl reorganizăm pe forma actualelor regiuni de dezvoltare economică şi vreau să vă spun că avem o reducere de 18% la personal şi de vreo 15% la cheltuieli, plus faptul că o mulţime de sedii din fiecare judeţ rămân disponibile şi le putem pune la dispoziţia primăriilor. Va rămâne un inspectorat la nivelul fiecărei regiuni, iar la nivelul fiecărui judeţ vor rămâne doar inspectori”, a explicat Elena Udrea.
Şi ministrul de Interne, Traian Igaş, a susţinut că ar avea deja o simulare cu efectele reorganizării la nivelul instituţiei pe care o conduce. Şeful MAI a evitat însă să avanseze cifre.
Revizuirea Constituţiei, tot după 1 septembrie
Referindu-se la decizia Curţii Constituţionale, preşedintele Traian Băsescu a arătat, în Parlament, că susţine în continua-re propunerile catalogate de judecători ca fiind neconforme actualei legi fundamentale. Este vorba, în principal, de eliminarea imunităţii parlamentarilor şi a prezumţiei că averile au fost dobândite licit.
Coaliţia vrea un minister sau o instituţie pentru banii europeni
Liderii partidelor la putere iau în considerare înfiinţarea unui minister sau a unei instituţii care să devină partener de dialog cu UE pe tema programelor pe bani europeni aflate în derulare. „Este o temă de discuţie, dar încă nu am finalizat”, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely.
Înfiinţarea unui nou minister presupune un vot din partea Parlamentului. Cum aleşii intră în vacanţă peste doar două zile, în cazul în care coaliţia doreşte să tranşeze repede problema, pare mai probabilă înfiinţarea unei agenţii.
