Cele 77 de posturi de inspectori guvernamentali înregistrate în prezent la Secretariatul General al Guvernului ar urma să dispară, iar persoanele care deţin în prezent această calitate vor intra într-un corp de rezervă din care pot fi selectaţi pentru a ocupa poziţii de prefecţi sau subprefecţi atunci când va fi nevoie. Ideea aparţine Cabinetului Boc şi a fost transpusă într-un proiect de lege care va fi dezbătut de Parlament în regim de urgenţă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
„Anul trecut s-au cheltuit pentru aceste posturi cinci milioane de lei, din care 3,65 milioane lei pentru salarii, prime de vacanţă şi al 13-lea salariu, alte 350 mii de lei pentru deplasări, iar un milion de lei pentru contribuţiile angajatorului”, a precizat Ioana Muntean, explicând că pentru 2011 cheltuielile ar fi fost comparabile.Până în prezent, Guvernul plătea pentru inspectorii guvernamentali inclusiv locuinţe, telefoane mobile şi maşini de serviciu, dacă aceştia erau detaşaţi în alte localităţi decât cele de domiciliu.
Odată intraţi în corpul de rezervă, înalţii funcţionari publici trebuie să rămână acolo maximum trei ani, timp în care vor fi nevoiţi să urmeze cursuri de perfecţionare. În orice moment, ei pot fi solicitaţi de Guvern să ocupe funcţiile pentru care s-au pregătit sau chiar posturi de rang inferior.
Cine i-a făcut „înalţi” pe funcţionarii publici
Majoritatea inspectorilor guvernamentali sunt foşti prefecţi sau subprefecţi PSD şi PNL, mutaţi pe aceste posturi după ce au fost eliberaţi din funcţii.
Deşi, teoretic, trimişii Guvernului în teritoriu ar trebui să fie apolitici, atât Călin Popescu Tăriceanu, cât şi Emil Boc şi-au instalat în aceste posturi oameni agreaţi de partidele lor. Odată demişi, legea obliga Executivul să-i trimită în teritoriu pe diverse poziţii pentru care nu aveau atribuţii clar determinate. „Funcţia de inspector guvernamental nu se mai găsea în schemă de mult. Noi am introdus-o în guvernarea Alianţei D.A. pe modelul francez şi am gândit-o ca pe o rezervă din care să putem recruta personal calificat să lucreze cu managerii publici pe politici publice, strategii sectoriale etc. Pentru asta statul a şi cheltuit cu ei, i-a trimis la cursuri”, a explicat pentru România Liberă, Sulfina Barbu, preşedinta comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor. Potrivit acesteia, în 2007, când PD a ieşit din Guvern şi Tăriceanu a schimbat mai bine de jumătate din prefecţi şi subprefecţi, schema iniţială s-a extins enorm. A contribuit la asta şi Emil Boc, înlocuind garda liberală cu pedelişti şi pesedişti. După plecarea PSD din Cabinet, Boc a mai făcut un val de transferuri. „O cheltuială inutilă”, a comentat Sulfina Barbu.
Fenechiu: Boc se răzbună pe PNL şi PSD
Dacă puterea consideră că iniţiativa Guvernului este binevenită, opoziţia este de părere că Emil Boc vrea să „şteargă orice urmă de depolitizare în administraţia locală”. „Inspectorii guvernamentali au apărut ca o încercare de a profesionaliza aceşti oameni şi de a depolitiza administraţia locală. Astăzi, prefecţii au redevenit oameni politici”, este de părere deputatul PNL, Relu Fenechiu, membru în comisia de administraţie. El susţine că premierul Boc şi PDL vor să plătească o poliţă politică liberalilor şi social-democraţilor : „Singurul interes este să scape de oamenii care nu sunt ai lor”. Totodată, deputatul PNL se întreabă unde ar trebui să lucreze inspectorii guvernamentali rămaşi fără posturi. Răspunsul îl deţine premierul Boc: să se întoarcă la profesia de bază. El a dat această soluţie încă din mai anul trecut, când a vorbit pentru prima oară despre modificarea legislaţiei aplicabilă funcţionarilor publici.
