Propunerile pentru o lege a Agentiei Nationale de Integritate mai agresiva au fost parafate prin ordonanta de urgenta. Ca sa nu plece desculta la drum, Tariceanu i-a promis ANI o vila de la RA APPS drept sediu.
Legea ANI a fost modificata de Guvern printr-o ordonanta de urgenta, asa cum prevestea cu cateva zile in urma ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu. Cele mai importante doua modificari sunt eliminarea conditiei celor 10 procente din avere care nu pot fi justificate, necesare ca un demnitar sa poata fi cercetat de ANI si reducerea sumei nejustificate care declanseaza investigatiile, de la 20.000 de euro la 10.000 de euro.
Ministrul Chiuariu a estimat ca Agentia ar putea incepe sa functioneze in patru luni, timp in care se va constitui Consiliul National de Integritate si va fi angajat personal. ANI va fi o autoritate autonoma, iar personalul ei nu poate primi dispozitii de la nici o alta autoritate publica sau persoana. Singura modalitate de control al ANI va fi prezentarea in fata Senatului a unui raport anual de activitate, iar conducatorii Agentiei vor putea fi revocati doar in caz de incapacitate manageriala, constatata de o echipa de audit independenta. Dupa anuntul de modificare a legii ANI, premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca Guvernul are la dispozitie mai multe spatii, inclusiv o vila RA APPS, care ar putea deveni sediul ANI. "Am identificat o vila in Bucuresti care a fost data prin gratia RA APPS unei fundatii la finele anului trecut. Vom anula contractul de inchiriere pentru ca avem nevoie de aceste spatii pentru functionarea institutiilor, nu pentru asezarea unor fundatii fara activitate", a spus premierul, citat de Mediafax, acuzand totodata "smecheriile" care se fac la RA APPS.
Nasterea ANI a provocat dezbateri aprinse printre politicieni. Au existat doua proiecte de lege, unul apartinand Monicai Macovei si sustinut de Alianta D.A., celalalt facut de Transparency International si sustinut de PSD. In Parlament, proiectul ANI-Macovei, care s-a impus pana la urma, a fost golit de continut si tergiversat pe fondul opozitiei PSD-UDMR-PC-PRM si al rupturii PNL-PD. In tot acest timp, UE a presat constant Romania, prin avertismente si mesaje din partea lui Franco Frattini (comisar european pentru justitie), Olli Rehn (comisar pentru extindere) sau Jose Manuel Barroso (presedinte CE), sa adopte aceasta lege cat mai rapid si intr-o forma cat mai apropiata de cea propusa de Ministerul Justitiei.
