Guvernul a anunțat, luni, că va contesta Legea conversiei creditelor din franci în lei la Curtea Constituțională a României, potrivit Digi24.
Executivul consideră că legea operează retroactiv, dar a dat aviz pozitiv proiectului în condiţiile în care ar fi fost incluse mai multe prevederi cu caracter social, precum un grad de îndatorare şi un plafon. Sesizarea a fost trimisă luni seară către judecătorii Curţii Constituţionale.
Conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării nu va intra în vigoare înainte ca magistraţii Curţii Constituţionale să verifice dacă legea respectă sau nu Constituţia. Guvernul consideră că aplicarea legii şi la creditele în derulare contravine principiului neretroactivităţii şi previzibilităţii legii, consacrate de Constituţie. Pe de altă parte, spune că aceste principii pot fi încălcate, dacă există un temei social, potrivit unui punct de vedere transmis Camerei Deputaţilor anterior adoptării proiectului.
Cabinetul Cioloş a cerut ca legea să fie aplicată doar persoanelor fizice consumatori, cu credite de până la 150.000 de euro (echivalent în franci elveţieni) şi cu un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete. Deputaţii au adoptat însă proiectul în unanimitate, fără a ţine cont de opinia Executivului.
În 18 octombrie, parlamentarii au votat, marți, în unanimitate, cu 248 de voturi, Legea conversiei creditelor din franci elvețieni în lei. Comisiile juridică şi de buget ale Camerei Deputaţilor au aprobat, lunea trecută, eliminarea plafonului de 250.000 de franci elveţieni din legea privind conversia creditelor, după rediscutarea făcută la solicitarea PSD şi au adăugat prevederi care să clarifice procedura de conversie a acestor credite.
PSD a solicitat, la acel moment, în plenul Camerei Deputaţilor, rediscutarea acestui proiect, pentru eliminarea plafonului de 250.000 de franci elveţieni. După discuţii de aproximativ 20 de minute, Comisiile reunite de buget şi juridică au decis eliminarea acestui plafon, dar şi introducerea unor amendamente care să clarifice procedura de conversie.
Legea conversiei creditelor din franci
Potrivit unui amendament introdus la solicitarea deputatului Ana Birchall, conversia creditelor va fi făcută printr-un act adiţional la contract, iar băncile nu vor avea posibilitatea de a refuza clienţilor această solicitare. Băncile vor putea însă ataca în instanţă actul.
Proiectul adoptat de Parlament prevede conversia creditelor ipotecare în franci elveţieni la cursul de schimb al BNR valabil la data încheierii contractului. Deşi în comisiile de la Camera Deputaţilor se adoptaseră amendamente care stabileau că doar persoanele fizice al căror grad de indatorare depăşeşte 50% din venitul lunar vor putea să facă conversia creditelor în franci la cursul istoric, iar conversia se va aplica doar până la pragul de 250.000 de franci elveţieni, în cele din urmă aceste prevederi au fost eliminate.
Deprecierea leului faţă de francul elveţian, după 2007-2008, a făcut tot mai dificil pentru împrumutaţii dependenţi de veniturile în lei să îşi plătească ratele la credite, mai ales în cazul celor ipotecare. La cursul Băncii Naţionale a României (BNR), un franc elveţian valora în jur de 1,9-2 lei în 2007 şi 2,2-2,4 lei în 2008. În prezent, nivelul francului este de două ori mai mare decât valoarea la care s-au acordat creditele.
Creditele ipotecare contractate de persoane fizice reprezintă cea mai mare parte a împrumuturilor în franci elveţieni. Datele Băncii Naţionale a României arată că raportul mediu între rate şi venituri pentru împrumutaţii ipotecari în franci elveţieni este ridicat, de 60%, iar 12,9% din creditele ipotecare în franci erau neperformante la sfârşitul lui 2015.
Discuţiile din România referitoare la conversia acestor credite au loc de mai mult timp. Potrivit BNR, conversia tuturor împrumuturilor în franci elveţieni la cursul de la data acordării va costa sectorul bancar 2,4 miliarde de lei (540 milioane euro). Suma este echivalentă cu aproximativ 50% din profitul net anual din 2016, bazat pe datele aferente primului semestru.
Conform datelor BNR, la sfârşitul lunii august, în sectorul bancar românesc existau împrumuturi în franci elveţieni echivalente cu 4,7 miliarde de lei, resoectiv 4,2% din totalul creditelor contractate de populaţie pentru locuinţe. Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.
În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR. Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.
Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.
„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.
Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma discutată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro de pe piaţă, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.
Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie şi arată că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari. În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.
