Lipsurile grave din legislatia privind interceptarea telefoanelor alimenteaza tentatia politicienilor spre speculatii si implicarea unor servicii secrete in scandalurile politice.
Asa se explica acuzele de poli-tie politica aduse de liderul grupului parlamentar al PSD din Camera Deputatilor, Viorel Hrebenciuc, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului de Telecomunicatii Speciale. Hrebenciuc sustine ca, la comanda lui Traian Basescu, cele doua servicii urmaresc lideri social-democrati de la nivel central si local. Viorel Hrebenciuc declara ca PSD are date concrete si dovezi in acest sens. Ca masura de siguranta, seful echipei de campanie PSD a propus adoptarea de urgenta a doua proiecte de lege pentru reformarea SPP si STS, prin care cele doua servicii sa fie scoase de sub controlul Cotroceniului si trecute in subordinea Parlamentului, proiecte pe care s-a angajat sa le faca publice ieri.
In mod previzibil, proiectele respective intarzie. Pe de alta parte, in urma cu zece zile, Marian Vanghelie afirma ca membrii comisiei de ancheta a ministrului Elena Udrea au fost inregistrati, in mod ilegal, de catre SPP, tot la comanda lui Traian Basescu. Serviciul de Protectie si Paza se apara in fata acestor atacuri, declarand ca nu detine specialisti si tehnica necesara interceptarii convorbirilor telefonice sau ambientale si nici nu ar fi legal sa faca astfel de inregistrari.
Au intrat sau nu serviciile in campania electorala?
Unii colegi de partid ai lui Viorel Hrebenciuc resping declaratiile acestuia, incercand sa schiteze un statut impartial al serviciilor fata de campania electorala. Vicepresedintele comisiei de control SRI, Ion Stan, a afirmat ca nu stie la ce se refera Hrebenciuc. El a insistat ca trebuie sa se reglementeze clar, intr-o lege din pachetul sigurantei nationale, interceptarea telefonica. "Acum, in Codul Penal se da posibilitatea si altor institutii decat SRI sa faca interceptari, ceea ce poate duce la incalcarea drepturilor omului", a spus liderul PSD. El a precizat ca reformarea SPP si STS trebuie cuprinsa in pachetul privind siguranta nationala, nicidecum sa fie abordate in doua legi distincte. Stan sustine ca cele doua servicii trebuie cuprinse in Comunitatea de Informatii, de preferat sub controlul Parlamentului.
"Numai SRI si SIE sunt acum sub control parlamentar. Ar trebui ca toate structurile de securitate sa stea sub umbrela Legislativului", a mai spus Stan. Totodata, presedintele comisiei SRI, Cezar Preda (PDL), a declarat ca Hrebenciuc a facut declaratii fara acoperire. "Resping toate afirmatiile care vizeaza implicarea serviciilor in campania electorala, ceea ce pune presiune pe Servicii. Sunt partide care s-au obisnuit ca structurile de securitate sa faca diferite jocuri. Dar reformele facute in 2008 au ajutat serviciile sa isi faca treaba si sa le tina departe de politica", a precizat Preda. Reformele la care se refera Cezar Preda vizeaza in special SRI, SIE si alte structuri care au legatura cu integrarea Romaniei in NATO, mai putin serviciile necontrolate de Parlament, cum este si serviciul secret al Ministerului de Interne, DGIPI.
Legile sigurantei nationale, la naftalina
De cel putin trei legislaturi, partidele parlamentare nu au reusit sa cada de acord asupra legilor sigurantei nationale. Singurul succes este infiintarea, la inceputul acestui an, a unei comisii speciale de elaborare a acestui pachet. Dar Ion Stan ne-a declarat ca aceasta comisie nu a reusit sa se intruneasca in luna august, asa cum era programat. "Nu o sa putem elabora pachetul de legi in urmatoarele luni, tinand cont ca intram in campanie electorala, iar mandatul presedintelui se incheie in doua luni. Cel mai nimerit ar fi sa terminam aceste legi la inceputul anului 2010", a spus Stan (PSD). Acest punct de vedere este impartasit si de Cezar Preda (PDL). "Avem termen final la sfarsitul anului 2010. Nu trebuie sa ne grabim", a precizat Preda.
Slabiciunile legislative in materie de interceptare a telefoanelor sunt numeroase. Dupa circa doi ani de cercetari, un raport al comisiei parlamentare conduse de Cristian Diaconescu in legislatura trecuta precizeaza ca, desi SRI este detinatorul exclusiv al sistemului national de interceptare a comunicatiilor, o serie de institutii abilitate, nu mai putin de zece, au prevazute in legile proprii de organizare si functionare "dispozitii exprese cu privire la posibilitatea de a solutiona autorizatii in scopul interceptarii si ascultarii comunicatiilor". "Legislatia actuala permite unui numar de zece institutii sa solicite si sa obtina punerea sub supraveghere, interceptarea sau inregistrarea comunicatiilor", se spune expres in raport. In aceste conditii, orice politician poate spune in campania electorala orice, chiar si pe tema unei implicari intense a serviciilor in politica, fara ca cineva sa poata demonstra credibil contrariul.
