Transportul tinerilor răniți în incendiul din clubul bucureștean Colectiv din România spre spitalele din străinătate s-a făcut și cu aeronave ale Ministerului Apărării Naționale. Transferul a fost asigurat de către Ministerul Afacerilor de Interne, iar criza medicală de după tragedie a fost gestionată de Ministerul Sănătății. Însă nici unul dintre aceste ministere nu își asumă responsabilitatea pentru faptul că pacienții au ajuns în spitalele europene deja infectați cu bacterii intraspitalicești. În schimb, plasează responsabilitatea pentru această decizie asupra medicilor.
Oparte din pacienții care au suferit arsuri în tragedia din clubul Colectiv au ajuns în spitalele din Occident infectați cu bacterii intraspitalicești. „România liberă“ a confirmat acest aspect, după ce a probat – din mai multe surse – că unii dintre tinerii care au fost transferați la Spitalul Militar din Bruxelles prezentau la internare infecții declanșate de Klebsiella pneumoniae și acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos. La sfârșitul anului, un alt pacient a confirmat că la internarea sa în Israel medicii i-au descoperit o infecție dobândită pe timpul spitalizării în România.
Trei ministere, trei competențe
În acest context, „România liberă“ a încercat timp de aproape o lună să afle de la cele trei ministere cine și-a asumat riscul trimiterii răniților în Occident cu avioane militare care nu erau destinate – din construcție – transportului medical. De asemenea, am încercat să aflăm dacă tinerii au fost supuși unor investigații medicale amănunțite înaintea transferului lor în străinătate, tocmai pentru depistarea unor posibile infecții nosocomiale. Întrebări justificate și de faptul că Ministerul Sănătății nu a recunoscut niciodată, împotriva mărturiilor pacienților și a medicilor din străinătate, faptul că unele dintre persoanele care au suferit arsuri în Colectiv au ajuns în Occident infectate cu bacterii contractate în spitalele din România.
Concluzia, după o lună de insistențe, este aceea că nici un minister nu își asumă vreo responsabilitate, răspunderea fiind transferată asupra medicilor români și străini care au făcut trierea. Asta deși aeronavele au aparținut Ministerului Apărării Naționale, transportul pacienților a intrat în competența Ministerului de Interne, iar Ministerul Sănătății este cel care a oferit soluții pentru criza medicală în întregul ei.
Pacienții au beneficiat de tratament
Prima întrebare am adresat-o Ministerului Apărării Naționale, pentru că transportul s-a făcut și cu aeronave aparținând acestui minister (la acțiunile de transport a participat și un avion NATO).
Reprezentanții instituției ne-au explicat că supravegherea medicală nu a intrat în sarcina medicilor militari. “Asistenţa medicală de specialitate pe toată durata transportului – transfer din Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” (care aparține de MApN, n.n.) către Baza 90 şi în aeronave – a fost în competenţa Ministerului Administrației și Internelor/Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, iar prezenţa medicului primar ATI la bordul aeronavei a fost decisă, suplimentar, ca urmare a stării critice de sănătate a pacientului transferat din unitatea noastră”, a precizat comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“ (SUUMC), colonel Ion Bâzgă.
Totuși, acesta a precizat că “legat de tratamentul şi testarea microbacteriologică și virusologică, din punct de vedere al prevenirii infecţiilor de orice tip, pacienţii internaţi în unitatea noastră au fost sub atenta supraveghere a medicilor din cadrul Secţiei Boli Infecţioase şi Patologie Tropicală a SUUMC, iar pe toată durata spitalizării, pacienţii, indiferent de secţia în care erau internaţi (ATI şi Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă), au beneficiat de tratament antibioterapie cu spectru larg, de susținere a funcțiilor vitale, reechilibrare volemică și hidroelectrolitică, analgezie multimodală, profilaxie anticoagulantă și a ulcerului de stres, nutriție parenterală şi, suplimentar, nutriţie normală”.
E responsabilitatea doctorilor
Cu acest răspuns de la Ministerul Apărării Naționale, am căutat clarificări la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), așa cum ne-a comunicat MApN. Aici ni s-a precizat că “decizia de transfer al pacienților a fost luată de echipele de medici sosiți din străinătate, împreună cu medicii români care i-au îngrijit”.
Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI susține că responsabilitatea sa a fost exculsiv aceea de a-i transfera în condiții de siguranță pe pacienții răniți în clubul Colectiv către spitalele din străinătate. “Medical, Departamentul pentru Situații de Urgență nu are competențe în evaluarea pacienților din punct de vedere al infecțiilor, indiferent de tipurile lor. De asemenea, tratamentul pacienților în spitalele din România nu intră în atribuțiile DSU, conform cadrului normativ prevăzut de OUG nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă”, se arată într-un răspuns care ne-a fost oferit de Departamentul pentru Situații de Urgență.
Dileme fără răspuns
Întrebarea, însă, rămâne: a fost sau nu stipulat în fișa medicală de transfer faptul că unii pacienți erau infectați cu bacterii intraspitalicești? Un răspuns ar fi clarificat multe necunoscute ale tragediei ce a urmat incendiului din Colectiv. Asta în contextul în care „România liberă“ a scris pe 8 decembrie că unii pacienți au ajuns la Spitalul Militar din Bruxelles cu infecții intraspitalicești, iar inițial acest lucru a fost negat cu vehemență de reprezentanți ai Ministerului Sănătății într-o conferință de presă organizată în mare grabă, la care au fost prezenți secretarul de stat Dorel Săndesc și managerul Institutului de boli infecțioase “Matei Balș”, dr. Adrian Streinu-Cercel.
Ulterior, au apărut mărturii ale medicilor, ale pacienților, ale unor reprezentanți ai
ONG-urilor care au confirmat ipoteza noastră. Mai mult, într-un raport, chiar Ministerul Sănătății a fost nevoit să admită că “a fost depistată, la nivelul suprafețelor din spitale, prezența bacteriilor Klebsiella pneumoniae și Staphylococcus aureus. În privința pacienților victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați; în cazul răniților din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienți”. Altfel zis, poziția pe care au apărat-o cu atâta înverșunare reprezentanții Ministerului Sănătății și pe care au exprimat-o
public în conferința de presă desfășurată tot pe 8 decembrie s-a dovedit a nu fi veridică.
În acest context (al declarațiilor oficiale contradictorii), era cu atât mai necesar ca Ministerul Sănătății să ofere un răspuns solicitării adresate de „România liberă“ pe data de 9 decembrie 2015 (în urmă cu o lună). Una dintre întrebările noastre suna astfel: “Vă rugăm să ne spuneți dacă pacienții au fost examinați medical înainte de transferul lor în străinătate în ceea ce privește posibile infecții nosocomiale. Aș vrea să știu dacă aceste teste medicale s-au făcut și care a fost rezultatul lor”.
Ministerul Sănătății ne-a confirmat primirea solicitării, dar nu a oferit niciun răspuns până acum, după o lună de așteptare. Una dintre scuzele invocate a fost aceea că ministrul Sănătății, Patriciu-Achimaș Cadariu, este ocupat cu bugetul ministerului.
Singurul răspuns concret la întrebarea „Cine a dat undă verde pentru ca pacienții din Colectiv să fie transferați în Occident cu infecții intraspitalicești?” a fost acela că medicii români și străini au făcut o evaluare a pacienților înainte de transfer. În ce a constat această evaluare, nu știm. Care au fost rezultatele ei, nu ni s-a comunicat. Și pentru ca adevărul să fie și mai greu de descifrat, Ministerul Sănătății a decis să țină la secret numele clinicilor de unde au plecat, dar și cele unde au fost transferați pacienții (a trebuit să apelăm la mijloace investigative și la diverse surse pentru a le afla). Toate cele de mai sus arată clar că România nu are un plan unitar și coerent pentru rezolvarea unor catastrofe medicale de amploarea celei petrecute în clubul Colectiv.
Necunoscută
De ce s-a apelat la avioane militare
Un alt aspect care ar fi putut agrava starea sănătății bolnavilor din Colectiv a fost reprezentat de modul în care s-a făcut transferul lor în spitalele din Occident. Ramona Strugariu locuiește la Bruxelles și s-a aflat din primele zile alături de pacienții care au fost transferați în Belgia, dar și de familiile acestora. Ea ne-a precizat că ar fi fost probleme de igienă în timpul transportului, care nu s-a făcut în condiții tocmai corespunzătoare. “Au fost transportați cu un avion militar foarte mare unde au intrat mulți pacienți. Dacă transferurile s-ar fi făcut prin Mecanismul Uniunii Europene de protecție civilă și nu haotic, statele din Europa ar fi putut asigura transport specializat. Pentru a beneficia de acest transport medical specializat, autoritățile române ar fi trebuit doar să trimită un email Comisiei Europene care ar fi deblocat resursele necesare logistice și umane”, a precizat Ramona Strugariu.
Cunoștință
Ministerul Sănătății știa de problemele de igienă din spitale
La sfârșitul anului și în urma unui inspecții făcute de Institutul Național de Sănătate Publică și de către Direcția de Sănătate Publică București, Ministerul Sănătății a publicat un raport în care arăta că spitalele din București nu erau pregătite să interneze, în condiții optime, persoanele care suferiseră arsuri grave în Colectiv, principalele probleme fiind de igienă, coordonare, organizare și de personal. Însă Ministerul Sănătății cunoștea foarte bine aceste neajunsuri din spitale cu mult timp înainte de a fi avut loc tragedia din clubul Colectiv, dar nu le-a îndreptat în niciun fel. Potrivit unui document prezentat de „România liberă“, spitalele bucureștene, inclusiv cele unde au fost internați răniții din clubul Colectiv, au mai fost controlate sanitar de cel puțin două ori în 2015, înainte ca tragedia să aibă loc. Acest control a fost realizat tot de către Direcția de Sănătate Publică și în urma lui s-au dat amenzi de 17.000 de lei. Ministerul Sănătății nu a luat măsuri pentru remedierea deficiențelor de igienă, dotare medicală, de personal și organizare care i-au fost semnalate în urmă cu mai multe luni. Acest aspect ar putea fi considerat un factor care a pus și mai mult în pericol starea de sănătate a bolnavilor din Colectiv.
