Un om de afaceri abonat la contracte cu Autoritatea Națională a Vămilor a plătit o sumă exorbitantă pentru un document pe care a refuzat să-l arate comisarilor Gărzii Financiare. Banii au fost ulterior ridicați cash din bancă și au dispărut.
Firma omului de afaceri Mircea Tudor a achitat 1,5 milioane de euro pentru consultanță juridică unui avocat obscur din Alexandria, pentru ca acesta să realizeze un raport secret de 300 de pagini, pe care nu l-au putut vedea nici măcar inspectorii Fiscului. Documentul trebuia să ajute MB Telecom să-și adjudece o serie de contracte pentru ”securizarea frontierelor după standarde Schengen”, iar suma menționată reprezenta 15% comision din valoarea înțelegerilor parafate cu Autoritatea Națională a Vămilor (ANV). De altfel, societatea, a derulat afaceri de 75 milioane de euro cu ANV. Numai din 2007 încoace, MB Telecom a încheiat 17 contracte cu această instituție.
Ulterior, inspectorii ANAF au constatat că avocatul Liviu Ardeiaș din Alexandria este un expert în ”contracte de consultanță fictivă”, funcționând ca un ”offshore viu”. Liviu Ardeiaș a tăiat mii de facturi și chitanțe, dar nu a ținut niciodată contabilitatea acestora și nu a plătit dări la stat.
„Expertul Schengen“, fără raport
În ianuarie 2010, firma MB Telecom Ltd SRL încheie un contract cu cabinetul avocatului Liviu Ardeiaș din Alexandria, pentru “asistență juridică și reprezentare în legătură cu proiectele clientului având ca tematică generală securizarea spațiului Schengen”. Rodul înțelegerii scrise a fost un ”raport” de 314 pagini, care conține, preponderent, o sinteză de legi internaționale și naționale, regulamente și proceduri în domeniul securizării frontierelor, deci nu reprezintă vreo ”creație intelectuală” specială. Rolul ”raportului”, însă, era să îl învețe pe patronul MB Telecom, Mircea Tudor, cum să își adapteze oferta către Autoritatea Națională a Vămilor “conform standardelor” și să câștige licitațiile.
Doar că documentul a primit număr de intrare în firma omului de afaceri în data de “18 noiembrie 2010”, moment la care patru contracte în valoare de 79 milioane lei fuseseră deja semnate cu Autoritatea Națională a Vămilor.
Mircea Tudor nu a putut explica foarte clar această situație. Într-un dialog pe care l-am purtat cu patronul MB Telecom, l-am întrebat ”când ați ajuns doctor, sau licențiat, în reguli Schengen?”, fără a amintit de contractul pe care firma sa l-a încheiat cu avocatul din Alexandria. Răspunsul a fost: “Tot timpul am învățat din contracte. Cred că în 2007-2008, deja eram experți. Știam mai bine decât orice angajat din vamă care sunt standardele”.
Din această afirmație se poate trage concluzia că MB Telecom Ltd SRL avea deja expertiză și nu era nevoie să plătească 1,5 milioane de euro pentru „consultanță Schengen” ca să câștige contractele cu vămile.
De altfel, „România liberă“ a descoperit că, la momentul la care Mircea Tudor semna contractul de consultanță juridică cu avocatul din Alexandria pentru o ”consultanță Schengen”, în ianuarie 2010, compania MB Telecom Ltd SRL încheiase deja primul ei contract de furnizare de “Sisteme de securizare conform normelor Schengen” către Autoritatea Națională a Vămilor.
Totuși, avocatul alexăndrean a încasat comisionul pentru ”furnizare de expertiză Schengen”, care conform contractului, a fost în valoare de 1,5 milioane de euro.
Ardeiaș a reușit ce nu a reușit Blaga
Uimitor, chiar Mircea Tudor a recunoscut ulterior, în discuția cu reporterul „România liberă“, să suma este “exorbitantă”, dar a declarat că l-a tocmit pe avocatul din Alexandria fiindcă nu izbutea nicicum să afle regulile Schengen. “Ne-am întâlnit în 2009 la standul nostru de la Geneva și i-am zis că noi aveam atunci nevoie de o consultanță la nivel european pentru Caietele Schengen, care ne erau inaccesibile, pentru proceduri de control vamal cu UE. Asta fiindcă nu stă nimeni de vorbă cu noi, entitate privată. Ar fi trebuit ca România să le ceară oficial, dar era, așa, un fel de… Noi încercaserăm să întrebăm la Bruxelles, la EuroCustoms și nu ne-au răspuns pur și simplu. Am crezut că Vama trebuie să le știe, dar e o ignoranță totală. Nici azi nu le știu bine. Am încercat cu Poliția de Frontieră, cred că am încercat și cu Blaga (Vasile Blaga a fost ministru de Interne în intervalul 23 decembrie 2009 – 27 septembrie 2010 – n.r.). Blaga ne-a dat consultantul german. A fost un consultant al Poliției de Frontieră Germane detașat în permamență la București. L-am întâlnit, l-am căutat, a acceptat să stea de vorbă cu noi. Până la urmă n-a ieșit nimic. N-a acceptat să ne dea proceduri, standarde, consultanță. Încercați să le obțineți și veți vedea că nu vi le dă nimeni. Prin Ardeiaș, am reușit să le obținem. Ardeiaș ne-a promis că ne face el intrare la EuroCustoms, la EuroPol, ne-a făcut intrare la Poliția Germană de Frontieră, ne-a dus la Vama Franceză, la Vama Elvețiană, ca să discutăm pe proceduri, pe reguli. Dacă nu ar fi stabilit imediat, la câteva săptâmâni, o conexiune cu vama franceză nu m-ar fi convins, dar a dovedit clar că are conexiunile acolo, că e eficient. Inițial a cerut 500.000 euro înainte și am zis că nu pot să dau, pentru că în primul rând e riscul să nu câștig licitația și m-am ales cu ce? Cu un studiu care nu-mi folosește. Varianta pe care am agreat-o a fost 15% din contract. Am zis: «Îi bag în preț, dacă câștig, îi iau și ți-i dau, dacă nu bonjour, n-am pierdut nimic». A fost o soluție. La orice casă de avocați am fi mers, nu stă de vorbă cu tine pe de 10 ori suma asta. Toți avocații merg pe 10-15%, așa numitul success fee”, a declarat, pentru „România liberă“, Mircea Tudor.
Liviu Ardeiaș și-a încasat comisionul de 6 milioane de lei, ca procent din contractele pe care MB Telecom le-a încheiat cu Autoritatea Națională a Vămilor, pe baza a două facturi. Imediat ce i-au intrat banii în cont, avocatul i-a ridicat de la casieria băncii “cash”. Ulterior, urma banilor de ”consultanță Schengen” s-a pierdut.
Clasificat și nu prea
În 2011, comisarii Gărzi Financiare Ilfov au solicitat MB Telecom să dovedească că avocatul Liviu Ardeiaș a prestat servicii de consultanță ”reale” în valoare de 1,5 milioane de euro. Dar Mircea Tudor a refuzat să le arate rodul muncii, adică ”compilația de legi și proceduri” care a costat 4.550 euro/pagina. Milionarul le-a arătat comisarilor doar prima pagină, care conținea “titlul raportului” și a doua, cu ”cuprinsul”. Omul de afaceri și-a motivat refuzul astfel: “Precizez că raportul de lucru este un document amplu, cu conținut confidențial și poate fi pus la dispoziția organelor de control doar cu acordul beneficiarului sistemului de securizare, respectiv Administrația Vamală Română”. Refuzul lui Mircea Tudor nu ar fi fost justificat, deoarece chiar patronul MB Telecom a recunoscut pentru „România liberă“ că documentul nu conținea informații cu vreun grad de clasificare. ”Trebuia să-i țin de mână și să-i învăț eu ce au de făcut?”, a răspuns omul de afaceri cu privire la acest episod.
Refuzul este cu atât mai ciudat cu cât, în 2010, simultan cu ”consultanța juridică” de 1,5 milioane euro pe care o acorda MB Telecom, avocatul Liviu Ardeiaș practica servicii de consultanță juridică și pentru alte entități, doar că ”fictivă”, după cum a descoperit chiar DNA. “În cursul anului 2010, inculpații Ardeiaș Liviu, avocat în cadrul Baroului Teleroman, CMA, avocat în cadrul Baroului Argeș, FE, executor judecătoresc la Pitești și BSF, fost director executiv la Uzinele Sodice Govora SA, au constituit o asociere infracțională prin care au încercat inducerea în eroare a funcționarilor unor agenții bancare în scopul obținerii, pe nedrept, a sumei de 24.400.000 lei (…) Inculpații au încheiat între ei mai multe contracte fictive (de asistență juridică și de prestări servicii), onorariile acestor contracte fiind stabilite la valoarea totală de 24.400.000 lei”, se arată într-un rechizitoriu al procurorilor anticorupție. De altfel, în acest dosar Liviu Ardeiaș a fost condamnat definitiv și se află în prezent în închisoare.
Comisionul care se cere pentru un contract cu statul
Chiar omul de afaceri Mircea Tudor a explicat pentru „România liberă“ ce “comision” se cere pentru a câștiga o licitație cu o instituție a statului. ”Odată mi s-a cerut șpagă la Aeroportul din Cluj. Am fost în 2002-2003 să depunem documentația ca să participăm într-o licitație și directorul de securitate, fără nici o jenă, a zis «trebuie să scrii 20% din preț în plus, pe care să ni-i dai nouă». Am ofertat fără 20% în plus și am pierdut. Apoi, în 2004, când am participat la licitația din Portul Constanța am avut preț mai mic și directorul general mi-a spus clar: «dacă vrei să câștigi licitația asta, trebuie să o refacem și te costă 15% pe care o să-i dai PSD-ului pentru campania electorală». Era Năstase prim-ministru. Nu am dat”. Pe de altă parte, un oficial UE pe tema legislației Schengen, contactat de „România liberă“, ne-a declarat că nu există o legislație specifică Schengen privind standardele impuse echipamentelor utilizate la granițe, statele având libertatea de a-și impune propriile cerințe. Declarația anulează practic o bună parte din obiectul raportului de “1,5 milioane euro” realizat de avocatul din Alexandria.
De altfel, și alți trei avocați cu experiență relevantă în domeniul contractelor de valori mari, cu care am discutat au precizat, după studierea contractului de asistență juridică și a celor de livrare de produse și training către Autoritatea Națională a Vămilor, că există mai multe ”stegulețe roșii”. Conform ghidurilor de bune practici și prevenirea corupției elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Camera Internațională de Comerț și World Economic Forum, acestea pot reprezenta indicatorii unor posibile operațiuni de spălare de bani și evaziune fiscală.
Nașul l-a ajutat pe procurorul general să devină proprietar de casă
Procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, deține un apartament de lux în cartierul Central Residential Park din centrul Capitalei, cumpărat de firma MB Telecom Ltd SRL, deoarece magistratul nu se califica la un credit pentru un asemenea imobil, după cum a povestit pentru „România liberă“ chiar Mircea Tudor, nașul procurorului. Ulterior apartamentul a trecut de pe firmă pe numele lui Bogdan Licu, iar acesta l-a închiriat pentru sume de la 1900 la 4.000 de euro pe lună, potrivit propriei declarații de avere. De asemenea, tot patronul MB Telecom a fost cel care a finanțat și construcția vilei de la Balotești a procurorului general. În aceleași declarații de avere regăsim banii primiți de la nașul său, sub formă de împrumuturi ce însumează 315.000 euro. “S-au strâns relațiile între noi până când am devenit foarte buni prieteni. După aia i-am propus să se mute lângă mine. Eu eram deja în Balotești și s-a mutat. A fost un teren de vânzare. I-am zis: «Bogdan, e un teren de vânzare aproape, la două case de mine». Și când și-a făcut casa în Balotești, el a vândut prin București ceva și i-au ajuns banii doar să-și cumpere teren, nu să-și facă și casă. Și i-am zis «Ok, te ajut». E cel mai bun prieten al meu. Acum suntem vecini la 3 case distanță. Ne vizităm în fiecare săptămână. Mâncăm împreună, bem împreună, vorbim despre femei, despre proiectele mele. Eu n-am apartament în Central Park. Bogdan a zis: «Eu vreau să-mi iau apartament în Central Park și nu satisfac condițiile de creditare» și am zis: «Ok, te susțin eu» și cu asta basta”, a explicat Mircea Tudor sprijinul financiar acordat procurorului general al României.
Oscar de Alexandria
Patronul MB Telecom și avocatul Liviu Ardeiaș au derulat și alte activități împreună. Acesta din urmă a creat în capitala Teleormanului gala ”Oscarul Românesc pentru Excelență”. Printre laureații evenimentului s-a numărat Liviu Dragnea, care a câștigat în 2003 “pentru recompensarea personalității anului în județul Teleorman, pentru activitate deosebită în slujba comunității”. Actualul președinte al PSD și-a trecut distincția în CV, fapt despre care „România liberă“ a scris în trecut. Liviu Ardeiaș și Mircea Tudor au organizat împreună două ediții ale ”Galei Oscar”, apoi evenimentul a fost relocat din provincie în Capitală, la Opera Română și la Ateneul Român. La ceremonie, patronul MB Telecom a invitat pe toată lumea, familie, prieteni, inclusiv pe finul său Bogdan Licu, porocurorul general al României. Acesta a declarat pentru „România liberă“: ”Nu îmi amintesc exact dacă am fost prezent la acea gală «Oscar de România», dar dacă am fost, am fost strict în aprecierea domnului Mircea Tudor. Nu l-am cunoscut niciodată pe avocatul la care faceți referire și nu am avut cunoștință de activitățile acestuia”.
Legături primejdioase
„România liberă“ a descoperit că la serviciile avocatului Liviu Ardeiaș a mai apelat și Teodor Vătafu, consilier al fostului premier Emil Boc, care i-a plătit lui Liviu Ardeiaș 45.000 lei printr-un PFA. Tatăl acestuia, Alexandru Vătașu, apropiat al avocatului din Alexandria, a declarat la DNA că știa de faptul că Liviu Ardeiaș nu ținea contabilitatea și nu plătește dări la stat. Ulterior, Emil Boc l-a numit pe Teodor Vătafu șef peste Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Între timp, în același an în care Vătafu ajungea consilier personal al primului ministru, președintele României Traian Băsescu oferea înalta distincție Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler cvintetului Mircea Tudor, Adrian Bîzgan, Andrei Iacobiță, Emilian Mircea Mieilică și Constantin Sima pentru ”proiectarea şi producerea sistemului ROBOSCAN 1M”.
Citește și: DEZVĂLUIRE: Avocatul care a emis mai multe facturi decât a putut număra Fiscul