Fii, nepoți, fini, cumnați, foști subalterni, abonați la contracte publice locale, inculpați în aceleași dosare de corupție. Astfel de legături îi leagă pe unii dintre parlamentarii români de baronii locali. Când sunt încolțiți de procurori, păpușarii din teritoriu pot oricând să tragă de sfori pentru a-și activa trimișii în Parlament.
Rețelele clientelare parazitează sistemul politic românesc de la rădăcină, liderii locali își trimit la centru numai oamenii de încredere. Într-un sistem în care ascensiunea în funcții nu e dictată de competență, ci de relații, menirea inițială a Parlamentului – de a servi interesele alegătorilor – se pierde. Așa se pot explica inițiative legislative controversate din ultimii ani, precum îngrădirea drepturilor procurorilor, superimunitatea parlamentarilor, migrația aleșilor locali. Ele erau menite să servească aleșilor și susținătorilor lor, și nu cetățenilor.
„România liberă“ vă prezintă o radiografie a relațiilor dintre parlamentarii români și baronii penali ai ţării, legături otrăvite care ridică suspiciuni îndreptățite cu privire la interesele servite de trimișii noștri în Parlament.
BRAȘOV. Aristotel, plagiatul și “vechiul meu prieten“
Pe 5 octombrie 2014, președintele Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, primea din partea Patriarhului Daniel ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni“. O zi mai târziu, baronul Tâmpei era reținut de procurori pentru fapte de corupție.
În anul 2000, când Aristotel Căncescu devenea șef al CJ Brașov, Mihai Aurel Donțu obținea un post de consilier județean din partea aceluiași partid, PNL. Ocupa aceeași poziție în 2008, când a obținut primul mandat de deputat. În 2012, a câștigat un nou mandat, iar doi ani mai târziu era chemat de procurorii DNA pentru a răspunde întrebărilor cu privire la faptele de corupție de care era acuzat Căncescu, în dosarul în care baronul local de Brașov este acuzat că a luat mită în schimbul atribuirii de contracte publice. Deputatul nu a răspuns la numărul de mobil alocat de Camera Deputaților, pentru a putea oferi informații despre relația cu Aristotel Căncescu.
Deputatul Mihai Donțu este soțul Adrianei Donțu, fost subprefect și prefect de Brașov, pe timpul mandatului lui Călin Popescu Tăriceanu. Ulterior, Adriana Donțu a condus Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, iar sub mandatul ei instituția a decis, în primăvara lui 2013, că Victor Ponta nu a plagiat, decizie pe baza căreia procurorii au hotărât neînceperea urmăririi penale în cazul acuzațiilor de plagiat aduse premierului. Raportul ORDA menționa atunci că “nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat deoarece formatele lucrărilor, tipul caracterelor utilizate și paginațiile sunt diferite“.
În dosarul de corupție al lui Aristotel Căncescu apare și numele fostului deputat PC Ion Diniță. Mai exact, Diniță, director general al firmei Gotic SA, l-a mituit pe Căncescu pentru ca firma sa să câștige contracte cu primăria. Ca urmare a problemelor cu legea, Diniță și-a dat demisia din Parlament.
Un apropiat al lui Aristotel Căncescu, fost senator FSN și apoi PDSR, este un alt ocupant al unui scaun de deputat arondat circumscripției Brașov: Petre Roman, fostul prim-ministru FSN-ist. Acesta a ales să candideze la Brașov la cererea lui Căncescu, pe care îl numește „vechiul meu prieten“ și cu ajutorul căruia a obținut mandatul. În perioada reținerii lui Căncescu, Petre Roman i-a luat apărarea și a spus că este nedrept ce i se întâmplă șefului CJ Brașov. Petre Roman nu mai este deputat din februarie 2015, în urma unui proces cu ANI, care l-a declarat incompatibil pentru că a deținut simultan și calitatea de persoană fizică autorizată.
Scandalul de corupție care îl are în centru pe Căncescu l-a atins și pe deputatul PNL de Brașov Daniel Cătălin Zamfir, căruia, spun procurorii, i-ar fi cerut sprijin politic pentru a scăpa de problemele cu legea. Zamfir a negat acuzația.
Nu a scăpat neatins nici senatorul Sebastian Grapă, fost membru PSD, apoi PDL, apoi PNL și, de luna trecută, UNPR.
Grapă, fost vicepreședinte al PNL Brașov pe vremea când formațiunea era condusă de Căncescu, este descris de presa locală drept un om de bază al baronului brașovean. Grapă a fost consilier județean, Brașov între 2008 și 2012 în instituția condusă de Căncescu. De altfel, Sebastian Grapă a fost audiat în dosarul de corupție al șefului CJ Brașov. La ieșirea din sediul DNA, fostul senator liberal a subliniat că a fost chemat ca martor și că a apelat la serviciile aceluiași avocat ca și Aristotel Căncescu, pe motiv că acesta cunoaște speța în cauză și-l va ajuta în hățișul legislativ. Despre dosarul lui Căncescu, Grapă a găsit de cuviință să-l descrie drept „un joc murdar“. Senatorul Grapă nu a putut fi contactat pentru a detalia relația cu fostul său coleg de partid.
Între 2008 și 2012, actualul senator PNL Marius Neculoiu, medic de profesie, a fost consilier județean în echipa lui Aristotel Căncescu. Între 2009 și 2012, Neculoiu a fost vicepreședinte al PNL Brașov, șeful său direct fiind astfel, și pe linie politică și administrativă, baronul brașovean. În 2010, Căncescu l-a numit manager al Spitalului Județean Brașov, funcție pe care a părăsit-o doar pentru fotoliul de senator, câștigat tot de sub aripa șefului CJ. Apropierea dintre cei doi se vede atât din ziarele brașovene controlate de Căncescu, care nu scapă nicio ocazie să-l laude sau să-l apere pe medicul și senatorul Neculoiu, cât și de pe blogul acestuia, care nu a ratat nicio ocazie de a-l felicita și complimenta pe baronul de Brașov. Senatorul nu a răspuns la telefonul alocat de Camera Deputaților pentru a ne spune dacă Aristotel Căncescu i-a cerut favoruri după ce l-a ajutat să devină parlamentar.
VRANCEA. Oprișan, Securitatea și „Standford“
Când spui Vrancea și baron local, următoarele cuvinte care vin de la sine sunt „Marian“ și „Oprișan“. În 2006, președintele CJ Vrancea a fost trimis în judecată pentru corupție, acuzat că ar fi încredințat lucrări de reparații de drumuri unor firme neeligibile. În februarie 2015, a fost achitat. Marian Oprișan (foto), șef al PSD Vrancea, este unul dintre cei mai influenți baroni, care taie și spânzură în fieful său, dar are un cuvânt greu și la centru.
Un parlamentar de Vrancea catalogat drept omul lui Oprișan este Ciprian Nica, al cărui nume s-a numărat printre inițiatorii proiectului legislativ prin care se dorea restrângerea drepturilor procurorilor în plină ofensivă împotriva politicienilor certați cu legea.
Marian Oprișan a negat că Nica, aflat la al doilea mandat de deputat, ar răspunde la comenzile lui. Dar apoi a spus că i-a cerut lui Nica să se retragă de pe lista inițiatorilor, pentru că îi pătează imaginea. Nica s-a executat, numele său a dispărut de pe listă, fapt ce demonstrează care e raportul de putere dintre cei doi. Ciprian Nica s-a mai făcut remarcat și printr-o decizie a Curții de Casație și Justiție, care stabilea că este un fost colaborator al Securității. Deputatul a avut în ultimele zile telefonul închis.
Cuvântul-cheie care descrie relația dintre baronul Oprișan și un alt deputat vrâncean, Angel Tîlvăr, este tot “Securitatea“. Astfel, presa locală scrie că Angel Tîlvăr a ajuns consilier județean (între 2000 și 2004) în echipa baronului, și apoi parlamentar, din cauza relației apropiate dintre tatăl său, Petrică Tîlvăr, fost șef al Securității din Vrancea, și Oprișan. Angel Tîlvăr a fost numit de Victor Ponta, în decembrie 2014, ministru delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare. Contactat de „România liberă“, Tîlvăr a refuzat dialogul: „Nu doresc să comentez maniera asta de abordare. Nu vreau să descriu relația mea cu colegii mei de partid, nu este un subiect care, după părerea mea, are relevanță.“
Consilier județean în Vrancea în mandatul lui Oprișan a fost, între 2004 și 2012, și deputatul PSD Victor Roman. Pe acesta, presa locală și centrală îl descriu în termeni precum „omul“ sau „fidelul“ lui Oprișan. Activitatea la Parlament a deputatului este modestă, acesta luând cuvânt în plen o singură dată, la depunerea jurământului, potrivit site-ului Camerei Deputaților. În schimb, activitatea firmei pe care o controlează, Sotirex Bacău SRL, este prolifică. An de an, firma câștigă contracte de reparații drumuri și deszăpezire de la CJ Vrancea. Roman a fost asociat unic în firmă până în 2004, când a devenit consilier județean. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma aparține acum în totalitate Angelei Munteanu, despre care presa vrânceană scrie că este iubita deputatului Victor Roman. Contactat de „România liberă“ și auzind subiectul, deputatul Victor Roman a cerut să fie sunat peste 30 de minute, pe motiv că se afla într-o întâlnire. Ulterior, nu a mai răspuns la telefon.
Dovadă a apropierii dintre Oprișan și un alt parlamentar, Cristian Dumitrescu, aflat la al șaselea mandat, stau luările de poziție publice ale șefului CJ Vrancea în apărarea soției deputatului, Corina Dumitrescu. Pe cea din urmă, rector al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir“, Oprișan a propulsa-
t-o spre scaunul de ministru, în mai 2012. Baronul ar fi dorit-o șefă la Justiție, dar aceasta a fost numită de Ponta la Educație. Pentru scurt timp, însă, pentru că hibele și greșelile (ex. a scris „Standford“ în loc de „Stanford“ și apoi s-a dovedit că nu studiase, de fapt, acolo) din CV-ul său au dat-o jos. Apoi, Dumitrescu a devenit reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea a fost, însă, politică, potrivit propriilor declarații, și a venit de la PSD.
BUZĂU. Fiul și tatăl, Hayssam și consulul
Cazul județului Buzău când vine vorba de baroni locali certați cu justiția este unul aparte. Asta pentru că, în ultimii șapte ani, Buzăul a avut doi președinți de consiliu județean, ambii trimiși în judecată. Între 2004 și 2012, frâiele le-a ținut Victor Mocanu (primul mandat la PDL, al doilea la PSD), al cărui loc a fost luat de Marian Cristinel Bîgiu (fost membru PNL, actual PSD). Primul este judecat pentru abuz în serviciu, iar cel de-al doilea pentru luare de mită.
Pe timpul mandatului său de șef al CJ, Victor Mocanu și-a ajutat propriul fiu, pe Adrian Mocanu, să devină deputat. Acesta se află acum la al doilea mandat. După pierderea scaunului de șef de fief, Mocanu-tatăl s-a reorientat și a câștigat și el un loc în Senat.
Mocanu a împărțit influența în județ cu primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, și el cu mari probleme cu justiția, fiind recent condamnat la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, decizie care nu este încă definitivă. Apropiat de Boșcodeală este deputatul Ion Ciolacu, fost viceprimar între 2008 și 2012. Ciolacu s-a remarcat și din poziția de consilier onorific al premierului Victor Ponta, dar mai ales în momentul în care cel din urmă a renunțat la el. Motivul: o fotografie în care Ciolacu apare zâmbind, la vânătoare, alături de Omar Hayssam, condamnat pentru complicitate la terorism. Ciolacu a explicat că nu este apropiat de Hayssam și că fotografia a fost doar una de conjunctură, dar răul fusese deja făcut.
PSD Buzău a mai dat un urmărit penal, recent condamnat la trei ani cu suspendare pentru instigare la abuz în serviciu, în persoana deputatului Marian Ghiveciu, un apropiat al taberei Mocanu. Ghiveciu se numără printre cei zece parlamentari (9 de la PSD și unul de la minorități) care au inițiat proiectul de lege care îngrădea drepturile procurilor.
HUNEDOARA. Moloț, copilul de mingi și donațiile
Harta baronilor locali continuă cu șeful CJ Hunedoara, Mircea Moloț, plasat în martie 2015 în arest la domiciliu și cercetat sub control judiciar într-un dosar de corupție. Pe timpul când încă mai avea putere în județ, unul dintre consilierii săi județeni era Radu Bogdan Țîmpău, un tânăr de 38 de ani, care a devenit, în 2012, deputat.
Despre el, presa locală scrie că ar fi “un fel de copil de mingi“ al lui Moloț. Astfel de descrieri sunt poate exagerate, cert este că cel impus de Moloț ca succesor al său la conducerea PNL a fost nimeni altul decât Țîmpău. Acesta a explicat însă, pentru „România liberă“, că traseul său politic nu se datorează influenței lui Mircea Moloț.
„Am 38 de ani, sunt membru PNL din anul 2000, am fost președintele organizației din Deva timp de două mandate, la tineret, am fost președintele organizației pe județ, timp de două mandate, am fost vicepreședinte național timp de trei mandate, am fost de două ori ales parlamentar. Deci ce pot să vă spun? Se pare că am fost un foarte bun copil de mingi,“ spune Țîmpău.
Cât privește presiuni asupra sa ale lui Moloț, deputatul le respinge categoric: „Absolut deloc. Niciodată. Bineînțeles că au fost discuții legate de anumite inițiative legislative, se dorea la un moment dat să facem o inițiativă legislativă pentru parcuri arheologice, erau niște probleme legate de Sarmisegetusa Regia. Dar nici măcar o aluzie legată de vreun vot sau ceva, de când au început problemele penale“.
Pe lista deputaților PNL de Hunedoara figurează și Eleonora Carmen Hărău, care a câștigat un mandat în 2012 prin susținerea lui Moloț. Deputatul deține, împreună cu soțul său, firma ProServ, care prestează serviciile de salubrizare în municipiul Hunedoara. În 2012, ProServ a ocupat locul I pe țară la donații către USL, cu peste 97.000 de lei.
Familia Hărău editează și publicația Replica hunedoreană, în care sunt prezentate toate mărețele realizări ale deputatului Hărău și care este generoasă în laude pentru baronul Moloț.
Serialul RL continuă şi în numerele următoare cu prezentarea altor legături între baroni penali şi parlamentari şi vom publica declarațiile unor experţi în administraţie publică pe acest subiect.
Aceste rețele sunt toxice, ele sunt construite ca atare, ca niște rețele clientelare. Cu puține excepții, cei care conduc într-un județ își trimit numai oamenii de încredere.“ Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice
