Vicepreședintele SUA, Joe Biden, a confirmat la București intenția organizației nord-atlantice de a stabili modalitățile de intervenție militară în caz de urgență pentru aliații de la Marea Neagră.
Una dintre cele mai mari frustrări ale României în relația cu NATO a fost lipsa unor planuri de intervenție militară în caz de urgență în sprijinul țării noastre, în cazul în care ar fi atacată – cunoscute și sub numele de “planuri de contingență” (“contingency plans”). Un astfel de plan include toate acţiunile concrete pe care aliații din NATO le-ar întreprinde dacă țara noastră ar fi atacată de un anumit stat.
Până foarte de curând, NATO elaborase planuri de contingență doar pentru Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. În cazul primelor trei, planurile de contingență vizau un atac din partea Rusiei împotriva lor, iar în cazul Poloniei, un atac fie din partea Belarus, fie din partea Rusiei. România a acceptat ani buni că aceste patru țări au întâietate la elaborarea planurilor de contingență deoarece riscurile la care sunt expuse sunt mai mari. În plus, un plan de contingență reprezintă o măsură care antagonizează țara despre care se presupune că ar avea în intenție atacarea, cândva, a unui membru NATO.
Răbdarea României a avut o limită. Care a fost atinsă în clipa în care experții noștri au constatat o intensificare a zborurilor avioanelor rusești în regiune, dar și o accelerare a programelor de înarmare gestionate de Kremlin. Atunci, România și-a presat aliații pentru a beneficia de un plan de contingență care să includă tot ce va face NATO, moment cu moment, dacă va fi atacată de Rusia. Astfel, pe agenda ședinței CSAT din 5 februarie 2013, la punctul doi, a fost inclusă și “realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plan de contingenţă pentru România”.
Le-a luat mai bine de un an oficialilor noștri să-și convingă partenerii din NATO de necesitatea unui asemenea plan. Și poate că nici azi nu ar fi reușit dacă acțiunea rușilor din Crimeea nu le-ar fi confirmat occidentalilor că avertismentele transmise de România în ultimii ani, privind planurile agresive ale lui Putin, au fost cât se poate de întemeiate.
Acum, însă, avem o confirmare oficială că NATO și-a dat acordul politic pentru elaborarea unui plan de contingență pentru un ipotetic atac al Rusiei asupra României. Ea ne-a fost dată, astăzi, de vicepreședintele SUA, după întâlnirea cu Traian Băsescu:
“(…) Sprijinim intenția Comandamentului suprem NATO în Europa de a definitiva planurile de intervenție militară în caz de urgență («contingency plans») pentru aliații de la Marea Neagră și vom face acest lucru la summitul din septembrie din Țara Galilor. De asemenea, am desemnat planificatori strategici suplimentari pentru a ajuta NATO să-și atingă acest scop, când ne vom reuni în Țara Galilor…”
Chiar dacă Joe Biden nu a pronunțat numele României, vorbind, în general, de planuri de contingență pentru “aliații de la Marea Neagră”, este exclus să fi făcut această remarcă la București dacă unul dintre aceste planuri nu vizează și România. Așa cum nu ar fi menționat posibilitatea ca ele să fie finalizate la reuniunea NATO din Țara Galilor, din luna septembrie a acestui an, dacă nu ar exista deja un acord politic în acest sens.
În plus, faptul că SUA recunosc că vor pune la dispoziția NATO experți militari care să grăbească finalizarea planurilor de contingență nu lasă nici o urmă de îndoială asupra a statului care, dintre toți membrii alianței, a susținut cauza României în această privință, presând unele țări europene să lase deoparte grija excesivă de a menaja sensibilitățile Rusiei.
Rasmussen: „Avem deja toate planurile puse în aplicare“
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a evitat, într-un interviu acordat săptămâna trecută Hotnews, să dea un răspuns direct cu privire la chestiunea “planului de contingență” pentru România, dar a dat de înțeles că există într-adevăr discuții pe această temă. Acesta a precizat că organizația nord-atlantică își va intensifica acțiunile în regiune.
“Am trimis avioane AWACS pentru supraveghere în Polonia și România, ați văzut o prezență navală mai mare în Marea Neagră. Și ar putea urma alte măsuri care ar include o înnoire a planurilor de apărare deja existente, dezvoltarea de noi planuri de apărare, exerciții militare avansate și, de asemenea, noi desfășurări de trupe și tehnică militară”, a menționat Anders Fogh Rasmussen.
Secretarul general a declarat că nu poate însă comenta public cu privire la planurile respective. “Avem deja toate planurile puse în aplicare pentru a asigura apărarea și protecția efectivă a tuturor aliaților. Dar situația de securitate de după acțiunile militare ilegale ale Rusiei în Ucraina face necesar pentru noi să ne updatăm planurile deja existente și, de asemenea, să dezvoltăm noi planuri.”
Acesta a insistat că schimbările de strategie au la bază ceea ce se întâmplă în țara vecină: “Comportamentul Rusiei în Ucraina a schimbat dramatic situația de securitate în Europa și asta face necesar pentru noi să actualizăm planurile de apărare existente și să cream unele noi”.
Polonia și țările baltice, apărate în fața Rusiei
Planurile de apărare a membrilor NATO – cunoscute și drept planurile de contingență – sunt în general documente secrete, însă în 2010, prin intermediul WikiLeaks, s-a aflat că organizația are astfel de planuri pentru apărarea Poloniei și statelor baltice față de Rusia. Țările baltice au insistat ca NATO să realizeze un astfel de plan de apărare pentru această zonă după ce Rusia a intervenit militar în Georgia, încă din 2008. Liderii organizației nu au acceptat ușor o astfel de inițiativă, de teamă să nu irite Rusia, potrivit cotidianului Der Spiegel. “Nu ne întoarcem la Războiul Rece”, declara ambasadorul SUA la NATO, conform publicației. În cele din urmă, în 2010, a fost acceptată strategia numită “Eagle Guardian”, care reprezintă schema regională de apărare a Poloniei și statelor baltice. Planul conține porturile din Polonia și Germania unde vor sosi trupele de asalt britanice și americane, în cazul unui atac din partea Rusiei. “Nouă divizii din SUA, Marea Britanie, Germania și Polonia vor purta operațiuni de combatere a unor atacuri, conform articolului 5 din Carta NATO”, potrivit presei occidentale.
