Personalități ale vieții politice și publice au evitat să ia poziție după ce „România liberă„ a dezvăluit faptul că guvernatorul Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Manole„.
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, nu a dorit să comenteze dezvăluirile „României libere„ cu privire la sursa „Manole“, numele de cod al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu din arhivele Securităţii.
Aceasta a invocat faptul că nu a văzut cele două articole despre acest caz prezentate de ziarul nostru. „În general, nu comentez ast-fel de informații, deoarece există instituții care ar trebui să se sesizeze“, a precizat succinct Raluca Turcan.
„Manole“. „Sursa Manole“. Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe.
Fostul președinte al României, senatorul PMP, Traian Băsescu nu a răspuns la telefon și nici nu a dorit să exprime un punct de vedere legat de faptul că Mugur Isărescu a fost informator al Securității (mesaj trimis pe telefonul mobil al fostului președinte). Liderul USR, Nicușor Dan, a evitat să ne ofere un răspuns pe această temă.
Scriitorul Vladimir Tismăneanu ne-a comunicat că „o situație de urgență medicală mă împiedică să corespondez în aceste zile“. Scriitorul a fost președintele Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, cea care a elaborat raportul pe baza căruia fostul președinte Traian Băsescu a condamnat comunismul. Istoricul Stejărel Olaru, care din 2006 până în 2009 a condus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și care a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, ne-a anunțat că nu vrea să comenteze subiectul.
„Manole“ nu a devenit guvernatorul BNR Mugur Isărescu decât după ce și-a îngropat turnătoriile în zidul arhivelor Securității. Ce nu știa „Manole“ în 1990, însă, este că azi oricine poate săpa la temelia zidurilor Securității cu instrumentele arhivistice puse la dispoziție de către CNSAS. Legal.
Bogdan Murgescu, professor la Facultatea de Istorie și președinte al Societății de Științe Istorice din România, ne-a precizat că „deși unchiul meu a fost, înainte de 1989, director al Institului de Economie Mondială (unde a lucrat şi a turnat Mugur Isărescu – n.red.), eu nu dețin informații suficiente pentru a vă putea răspunde competent la întrebari pe care mi le-ați adresat“.
BNR, fără strategie
Acum 30 de ani, UM 0195 a Securității se baza pe Mugur Isărescu să obțină informații din mediul diplomatic de la București, iar sursa cu nume de cod „Manole“ nu dezamăgea, conform documentelor de la acea vreme.
I-am solicitat economistului Răzvan Orășanu un punct de vedere după dezvăluirile „României libere“. Acesta susține că, în „primul rând impactul cel mai mare va fi pentru salariații din BNR. Să ai drept conducător de instituție o persoană care până mai ieri era un academician profesor şi doctor, iar azi turnătorul «Manole» al Securității este precum un pumn în stomac. În al doilea rând, efectele ar putea fi penale, dacă cineva ar analiza speța, ceea ce nu îmi fac speranțe că se va întampla. Din câte știu, declarația privind apartenența sau neapartenența la structurile fostei Securități se semnează pe proprie răspundere, cu ocazia preluării funcției sau la început de an“.
Lucruri inacceptabile
Răzvan Orășanu se întreabă și dacă Academia Română se va delimita de guvernatorul BNR, care este membru al acestei instituţii. Întrebat dacă dezvăluirile ar putea vulnerabiliza poziția din fruntea BNR a lui Mugur Isărescu, economistul a spus că: „Dacă ar exista bun simț, da, dezvăluirile ar avea impact, însă mă tem că vă răciți gura de pomană…. Nu sunt dispus să accept – și aici e vorba de credibilitatea BNR pe scena publică – că nu exista în Banca Națională a României nicio strategie de resurse umane și de comunicare, iar de ani de zile angajarea se face strict după bunul plac al guvernatorului, în condițiile în care puține funcții sunt ocupate prin concurs. Ceea ce nu sunt dispus să accept este arbitra-riul bunului plac, construirea unei instituții care să graviteze în jurul unui om.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, n-a dat niciun răspuns la dezvăluirile prezentate în exclusivitate în ziarul România Liberă, care demonstrează că acesta a colaborat cu Securitatea, a declarat Sabin Orcan, directorul editorial al României Libere, la B1 Tv.
nsă, Parlamentul României poate accepta orice, a acceptat și inflație cu trei cifre și reînscăunarea domnului Isărescu, ținut peste de un sfert de secol pe ace-eași funcție, a acceptat să nu aibă în ultimii ani prezența domnului Guvernator în Parlament, pentru a da explicații cu privire la diversele măsuri luate de BNR“.
Ar trebui să plece
Legat de impactul pe plan extern al acestor dezvăluiri, Răzvan Orășanu spune că „ar trebui informați cei din structurile externe în care este prezent și domnul Isărescu, că au în rândul lor un vechi informator al securității lui Ceaușescu. Când au pornit dezvăluirile în «România liberă», în urmă cu mai multe luni, domnul Isărescu căuta sprijin extern prin tot felul de cluburi și vedea un efort concertat în ceea ce îl privește. Nu știu să existe vreo grupare care să îi vrea răul domnului Isărescu“.
Economistul crede că „s-ar impune o pensionare a domnului Mugur Isărescu. Însă, vă repet că aceste lucruri nu vor veni. BNR-ul fără Isărescu ar fi ca Mormântul din Valea Regilor din Teba fără Tutankhamon, de aceea eu știu că Isărescu, prin spiritul imprimat, va rămâne etern în BNR, va dăinui mai mult chiar decât influența lui Eugeniu Carada, fondatorul BNR. Spiritul său a îmbibat toți pereții, a îmbibat subsolul și tezaurul și fiecare buiandrug scorojit de vreme din clădire“.
Sigur, pentru a înlătura orice suspiciune s-ar putea face verificări în legătură cu dezvăluirile din «România liberă». Însă, refuz să cred că, având în vedere lunga perioadă în care a condus BNR nu s-au făcut astfel de verificări.“
La 27 de ani după căderea regimului comunist, declarat în mod oficial un regim criminal, România este încă infestată de foști colaboratori sau agenți ai poliției politice. Deconspirarea lor, începută în urmă cu un deceniu de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, este departe de a se fi terminat. Motivul este simplu. Oamenii care ne conduc nu vor în ruptul capului să se afle tot adevărul.
Dovezi de netăgăduit
Sub numele de cod „sursa Manole“ s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe. Turnătoriile sursei „Manole“ vizau, în special, diplomați străini de la București, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomați, cel mai des întâlniți erau cei americani și britanici. Nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unității Militare 0195.
