Următorul cutremur major care va avea loc în țara noastră va produce de 4 ori mai multe victime decât cel din 1977, avertizează specialiştii.
Consiliul General al Municipiului București a adoptat la finalul lunii august „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru anul 2016” (PAAR), pentru Capitală, întocmit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Fiecare județ are câte un asemenea plan, care analizează riscurile locale și definește modul de preîntâmpinare a catastrofelor și de acțiune în caz de sinistru.
Cutremurul este fenomenul cel mai periculos care s-ar putea petrece în Bucureşti, ”teroristul numărul 1” pentru locuitării săi, se arată, aşadar, în acest document. Seismele „reprezintă un tip de risc atipic, întrucât atunci când se manifestă, în funcţie de intensitatea acestuia, poate produce declanşarea celorlalte tipuri de risc”, respectiv inundaţii şi incendieri, potrivit PAAR. De altfel, seismul este considerat factorul de risc major pentru capitala ţării.
La cutremul din 1977, pierderile umane şi materiale s-au concentrat în Bucureşti, fiind de 70%, respectiv 90% din totalul acestora pe ţară, deşi aici se concentrează doar 10% din populaţia ţării şi peste 15% din producţia industrială, pe lângă toate structurile de stat şi private. Iar specialiştii s-au pus de acord că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani.
Se pot dărâma circa 400 de clădiri de locuințe
Astfel, experţii au apreciat în documentul menţionat că la un cutremur de intensitate mare sunt în pericol 800.000 de persoane, aici intrând în special populaţia tânără de până în 19 ani şi vârstnicii de peste 60 de ani. De asemenea, se pot dărâma circa 400 de clădiri de locuințe, de peste 8 nivele, realizate din beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice. Chiar şi reţeaua de gaze, de 910 km, realizată din conducte de oţel poate fi avariată. Interesant este că planul de analiză subliniază faptul că 35 de km din rețeua de metrou, în lungime totală de 69,25 kilometri, prezintă risc moderat la cutremur, sau ”vulnerabilitate medie”.
Dacă cutremurul s-ar produce noaptea, după ora 21.00, se apreciază că peste 450.000 de locuitori se pot afla în clădiri. Din aceştia, specialiştii consideră că ar fi victime aproape si-gure cel puțin 6.500 de oameni, 95.000 urmând a rămâne captivi. Numărul răniţilor grav ar depăşi cifra de 16.000. Un asemenea sinistru ar băga în colaps și rețeua de unități sanitare, deoarece ar trebui spitalizate peste 10.000 de persoane deodată! Iar experienţa Colectiv, unde sistemul de intervenţii de urgenţă şi cel de acordare a îngrijirilor medicale s-a gripat când a fost vorba de „numai” 200 de răniţi, adaugă o nouă vulnerabilitate în caz de catastrofă.
„Tsunami-ul“ din centrul oraşului
Al doilea pericol pentru Bucu-rești: inundația! Orașul lui -Bucur a fost permanent măturat de apele Dâmboviței, în istoria sa. Există chiar o gravură, la Muzeul de Istorie București, în care Alexandru Ioan Cuza, împreună cu medi-cul Carol -Davila, inspectează efectele viiturii din 1864 în zona Unirii.
Sigur că după sistematizarea Dâmboviței, în special cea din anii ’80, inundațiile au dispărut, dar… riscul nu! Astfel, „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru anul 2016” atrage atenția că în cazul în care -s-ar rupe barajul de acumulare Lacul Morii, din sectorul 6 al Bucureştiului, banda de inun-dabilitate a râului Dâmboviţa ar acoperi centrul Capitalei şi ar ajunge până în cartierul -Vitan. Ar fi afectate în sectoarele 1, 3, 4, 5 şi 6 peste 500 de străzi şi -bulevarde.
Unele din cele mai mari şi importante obiective din Bucureşti ar fi acoperite de apă, susţin specialiştii în planul adoptat de Primăria Generală a Capitalei. Iată numai câteva exemple din cele 103 prezentate în raport: staţiile de metrou de la Unirii, Mihai Bravu, Timpuri Noi, Tineretului, Izvor, Eroilor, Crângaşi, Semănătoarea şi Grozăveşti. Vor fi afectate toate clădirile din Centrul Istoric, respectiv Muzeu Naţional de Istorie şi clădirea CEC, Teatrul de Comedie, Bisericile Stavropoles, Zlătari, Sf. Dumitru etc., UNATC, Maternitatea Bucur, Paltul Copiilor, Liceele Lazăr, Gheorghe Şincai, Mihai Eminescu, Ion Creangă, multe alte şcoli generale, grădiniţe şi oficii poştale, Spitalul Universitar, Primăria Sectorului 5, Universitatea „Carol Davila“ şi Universitatea Bucureşti, Teatrul Bulan-dra, sedii de ministere, Primăria Municipiului Bucureşti şi Parchetul General.
Trebuie să facem însă o men-țiune: dacă în raport se arată că va fi inundat inclusiv Muzeul Naţional de Istorie, aflat la circa 20 de metri deasupra platformei Națiunilor Unite, ne putem imagina ce înseamnă în acest caz inundație: un val de 20 de metri care mătură brusc imobilele din preajma Dâmboviței, până la etajul 5!
Riscul social este foarte mare în Capitala României
„Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru anul 2016” arată că seismul ”reprezintă un tip de risc atipic, întrucât atunci când se manifestă, în funcţie de intensitatea acestuia, poate produce declanşarea celorlalte tipuri de risc”. Adică, dacă se declanșează un cutremur de peste 7 grade Richter, noaptea, sparge barajul Ciurel, iar peste clădirile dărâmate sau avariate vine un val de apă de 20 de metri înălțime. De asemenea, din loc în loc apar incendii din cauza fisurării rețelei de gaz! Acesta este motivul pentru care PAAR spune că în caz de cutremur major sunt în pericol… 800.000 de persoane!
În fine, un alt tip de risc este cel ”social”, mai pe românește, riscul de răscoală. El se poate manifesta prin ”proteste, boicoturi, schimbări de regimuri politice, cu potențial catastrofic sever”. „Având în vedere importanţa şi diversitatea obiectivelor dispuse în zona de competenţă a inspectoratului, coroborate cu situaţia conflictuală existentă pe plan internaţional (caracterizată de răspândirea ideologiilor extremiste, proliferarea grupurilor naţionaliste, contestatare sau paramilitare, persistenţa tensiunilor sociale, interetnice şi interconfesionale, îndemnul la război, discriminare şi ura de clasă sau religioasă, incitare la acte de separatism teritorial) (…) putem aprecia că, la nivelul municipiului Bucureşti, riscul social este foarte mare”, arată „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor pentru anul 2016”, adoptat de Primăria Generală a Capitalei.
Previziuni. Când se poate produce un cutremur major
România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime cu magnitudinea de până în 7,6 grade Richter în zona Vrancea, conform declarațiilor profesorului Victor Mocanu, de la Facultatea de Geologie și Geofizică București. Asemenea cutremure se manifestă periodic în țara noastră. Astfel, Hotărârea de Guvern nr. 548/2008, privind situaţiile de urgenţă, tratează hazardul seismic în România, la capitolul III, în felul următor: “În conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituţii specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensităţi în Bucureşti”. Conform acestui document, ne putem aștepta oricând la un seism major cu o magnitudine de 7,6 grade Richter. Ultimul cutremur puternic, cel din 4 martie 1977, ora 21.22, a avut magnitudinea de 7,2 grade Richter, a durat 56 de secunde și a omorât 1.570 de persoane, din care 1.424 în București și a dărâmat 33 de blocuri și clădiri mari. Specialiștii preconizează că următorul seism va dărâma, doar în Capitală, 400 de imobile mari! Concluziile derivă logic!
