Focul care a izbucnit ieri în cartierul bucureștean arată modul haotic în care s-a construit în România după 1989 şi cum, pe fondul vidului de legislaţie creat de faptul că paragrafe din vechile legi considerate ceauşiste au fost şterse, vieţile oamenilor s-au transformat într-o „tranzacţie imobiliară“.
Claudia Văduva, proprietara apartamentului care se află perete în perete cu locuinţa în care a izbucnit incendiul ne-a povestit: „M-am trezit la şase dimineaţa în ţipetele vecinelor. Erau panicate fiindcă se căzneau să stingă focul, dar nu reuşeau. Fumul înecăcios îmi intrase deja în locuinţă”. Aceasta spune că un simplu scurtcircuit la instalaţia electrică la care era alimentat frigiderul a făcut ca mansarda blocului să fie mistuită de flăcări. Peste 400 de persoane au fost evacuate în urma incendiului din zona Titan din Bucureşti, cinci având nevoie de îngrijiri medicale după ce s-au intoxicat cu fum, conform reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov. Aceştia au afirmat că pompierii au întâmpinat dificultăţi deoarece focul a izbucnit sub acoperişul de tablă, o zonă greu accesibilă, cu degajări foarte mari de fum.
Claudia Văduva s-a mutat acum la rude, însă se gândeşte că nu are asigurare la casă şi mai are încă rate de plătit. „Am cumpărat direct de la dezvoltator, firma Top Invest. Am telefonul soţiei patronului, căreia îi achitam ratele, dar şi-a închis mobilul. Nu ştiu ce autorizaţii au avut ei, dar totul este din lemn. Să fi ars numai lemnul sau şi polistirenul cu care au izolat blocul? Îmi amintesc că am cumpărat apartamentul acum 4 ani şi încă lucrau la el, dar nu mai ştiu ce fel de materiale au folosit”, a explicat Claudia Văduva.
Să fie de vină şi calitatea slabă a materialelor utilizate pentru reabilitarea termică a imobilului? Graba de a bifa cât mai multe blocuri reeşapate şi lăcomia firmelor de construcţii de a-şi mări profitul folosind materiale ieftine, plătite scump, să fi condus la o astfel de tragedie? Răspunsul urmează să fie dat de anchetatori. Cert este însă că, primăria condusă de Robert Negoiţă este lider în topul sectoarelor cu cele mai multe blocuri reabilitate din Capitală. Conform unui articol publicat recent de Jurnalul Naţional, cele peste 650 de blocuri reabilitate plasează sectorul 3 pe primul loc în clasamentul anvelopărilor. În sectorul 2 au fost reabilitate până în prezent 360 de blocuri şi 300 în sectorul 1. „Din fericire nu am avut victime. Raportul urmează să ne vină în perioada următoare cu toate detaliile, pentru a vedea cauzele izbucnirii incendiului”, ne-a declarat Raed Arafat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Prinde orbul, scoate-i ochii
Întrebările care o frământă pe Claudia Văduva, referitoare la autorizaţiile pe care ar fi trebuit să le obţină constructorul, şi le pun toţi cei care se văd rămaşi fără un acoperiş deasupra capului. Aceleaşi întrebări ar trebui să-l preocupe şi pe primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, în ograda căruia s-a întâmplat nenorocirea. Însă nu am putut afla ce gândeşte edilul, fiindcă acesta nu a putut fi de găsit. Secretara ne-a asigurat că se află „pe teren, la locul incendiului”, însă fotografiile postate pe pagina de Facebook a lui Robert Negoițâ îl prezintă pe acesta la cules de gunoaie în parcul „Alexandru Ioan Cuza”. „Ne-am luat cu treaba, de la prima oră, în deja celebra zona retrocedată. 12 hectare… avem ce face! Le mulțumesc colegilor, care participă voluntar la igienizare şi nu sunt la prima «abatere». Spor la treabă tuturor!”, scrie primarul pe Facebook.
Ne-a lămurit însă reprezentantul ISU, care ne-a explicat cum lipsa reglementărilor a condus la astfel de tragedii, dar mai ales de ce patronii unor firme precum Top Invest îşi permit să închidă telefonul atunci când ard locuinţele pe care le-au vândut. „La momentul recepţiei lucrărilor de supraeatajare şi mansardare a respectivului bloc, în 2012, nu exista prevederea legală prin care ei să fie obligaţi să obţină documente doveditoare privind respectarea normelor împotriva incendiilor, în speţă avizul şi autorizaţia. Prevederea a apărut în 2014 pentru categoriile similare celei în care a izbucnit acest incendiu, iar legea nu se aplică retroactiv. Sigur, trebuiau să respecte nişte criterii minime. Din 2014, ca urmare a altui eveniment nedorit, când un incendiu a izbucnit la Confort City (proprietate deţinută de fraţii Ionuţ şi Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 – n.r.), un bloc de locuinţe tot cu mansardare, s-a modificat legislaţia. Astfel, pentru categoriile de construcţii de locuit colective, noi sau existente, care au regim de înălţime parter, 3 etaje şi se fac lucrări de supraetajare sau mansardare este obligatoriu obţinerea avizului şi autorizaţiei la incendiu”, a precizat, pentru România liberă, Adrian Marin, purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti.
De la cine se recuperează paguba?
Claudia Văduva ne-a declarat că deşi nu are o poliţă de asigurare facultativă pentru locuinţă, unii vecini au fost mai prevăzători şi s-au adresat firmelor de asigurări. În astfel de situaţii, cu cine se pot judeca societăţile de asigurări pentru a-şi recupera paguba? Care este valoarea totală a poliţelor încheiate pentru locuinţele din imobilul respectiv? „În cazul în care locatarii imobilului au încheiat asigurări facultative de locuințe, condițiile de subscriere și ale polițelor de asigurări facultative de locuințe diferă de la o societate de asigurări la alta. Fiecare societate de asigurări are propriile norme de subscriere, cereri de asigurare diferite și decid ce riscuri acoperă și ce riscuri exclud. Prevederile Codului Civil obligă asiguratul să declare, la data încheierii contractului, orice informaţii sau împrejurări pe care le cunoaşte şi care, de asemenea, sunt esenţiale pentru evaluarea riscului. Însă este foarte important de precizat că o persoană particulară nu are obligativitatea, conform legii, să obțină avizul/autorizaţia de securitate la incendiu pentru locuință”, ne-au răspuns reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).
În ceea ce priveşte valoarea totală a despăgubirilor pentru imobilul din Bd. 1 Decembrie, aceştia spun că stabilirea tarifelor pentru polițele de asigurări de locuințe se realizează în mod individual de fiecare companie de asigurare, în urma evaluării riscului asumat, însă rezultatele acestor evaluări nu pot fi centralizate de UNSAR.
