Groapa care a costat Primăria Capitalei 73 de milioane de euro

O suprafață de 10,7 hectare de teren aflată în mijlocul Bucureștiului, care a primit pomposul nume de Esplanada, zace abandonată de peste 25 de ani, pentru că autoritățile nu au reușit să-i găsească o destinație. Asta deși au cheltuit până acum milioane de euro pentru exproprieri, despăgubiri și achiziții. Cea mai mare pagubă este în curtea Primăriei Municipiului București, care a plătit sume consistente de bani către diverse persoane private, deși nu are nici un drept legal asupra proiectului ce ar urma să se realizeze în zona respectivă. Practic, deocamdată, Esplanada rămâne un loc pe care cresc doar buruieni și unde dispar bani publici.

Ziarul „România liberă“ a arătat în ediția de ieri că în anul  2006 Primăria Municipiului Bucureşti a alocat suma de 100 de milioane de euro pentru „exproprieri de utilitate publică“ în cazul a două obiective majore: Pasajul Basarab şi proiectul  Esplanada.

Citește și: Cum se risipesc banii publici și destinele oamenilor: Primăria m-a făcut proprietară peste o staţie de tramvai

Deși pentru Pasajul Basarab au fost repartizate 26 milioane de euro pentru exproprierea a circa 5.700 de metri pătraţi de teren aflat în proprietate privată, după câțiva ani în care a amânat plata, Primăria Capitalei a rămas fără bani și a decis să-i înapoieze unei bucureștence suprafața de unde fusese evacuată. Numai că, între timp, pe locul respectiv s-a amenajat o stație de tramvai.

Asta în condițiile în care unii dintre expropriaţi au primit 8.000 de euro pe metru pătrat, iar o mare parte sub 250 de euro. Unele dintre familii au o situație și mai absurdă: li s-au dărâmat casele, li s-au confiscat terenurile şi nu au primit nici o despăgubire, nici după șapte ani de la momentul evacuării.

Citește și Cum se risipesc banii publici și destinele oamenilor: Primăria m-a făcut proprietară peste o staţie de tramvai

Exproprieri cu dedicaţie, la preţuri astronomice

O schemă similară de risipire a banului public s-a aplicat în cazul unui alt proiect major din București, Esplanada din centrul orașului. Din bugetul de 100 de milioane de euro destinat celor două obiective, peste 73 milioane de euro au rămas pentru exproprieri în numele unui proiect edilitar „cu cântec“ în groapa situată în apropierea Pieţei Unirii, între actuala Bibliotecă Naţională a României şi strada Nerva Traian.

Nicolae Ceauşescu a început acolo un proiect numit „Cântarea României“, pe suprafaţa de 10,7 hectare, dar nu a apucat decât să dărâme casele oamenilor şi să pună plăcile de bază ale unei uriaşe construcţii cu destinaţie culturală. După 1990, proiectul a fost redenumit „Esplanada“ şi a fost pus pe tapet, prin parteneriat public-privat, de către Guvern, care era proprietar al terenului. Proiectul a fost aprobat în 2004.

Numai că, între timp, foștii deținători ai caselor pe care Ceauşescu le-a dărâmat în cartierul care s-a aflat pe locul unde ar fi trebuit să se construiască Esplanada şi-au revendicat proprietățile. Primăria Capitalei a pus în posesie 30 de persoane dintre cei 96 de proprietari care au notificat autorităţile că vor terenurile înapoi. Ulterior, din fondul destinat retrocedărilor despre care am vorbit mai sus, municipalitatea a cumpărat, prin negociere directă, 10 terenuri în suprafaţă totală de 1,6 hectare, în numele proiectului Esplanada, unde Primăria nu avea, legal, nici o treabă.

Pentru restul proprietarilor a anunţat că va face “exproprieri pentru utilitate publică“, adică forţat, la valoarea pe metru pătrat pe care o stabilește Primăria.

În realitate, municipalitatea voia să dea o mare parte din teren unui dezvoltator care să ridice trei blocuri de 40 de etaje pentru birouri, aşa cum e prevăzut în proiect – adică o afacere privată, potrivit surselor „României libere“. Mecanismul este ca şi cel de la Pasajul Basarab: pur şi simplu se iau terenurile proprietarilor de drept, cu forţa, mascând o utilitate publică, şi se dau unor „clienţi“ ai autorităţilor, pentru afaceri private. Fostul viceprimar al Capitalei  Ludovic Orban, a atenţionat, la momentul perfectării acestei „afaceri“ că  „nu se poate  face expropriere publică. Este o iniţiativă privată şi nu este o cauză de utilitate publică“.

Până la urmă, în anul 2011 s-a anunţat oficial că proiectul Esplanada a murit. Dar despre cei 73,82 milioane euro, destinaţi exproprierilor,  nu s-a mai auzit nimic. Reamintim că Primăria a investit aceşti bani fără să aibă nici o calitate în proiect.

Iar în legătură cu banii respectivi, Ministerul Dezvoltării, administratorul de drept al proiectului Esplanada, ne-a precizat doar că: „nu se pronunţă asupra achiziţiilor Primăriei Municipiului Bucureşti“. Lucrurile nu se opresc însă aici…

Autorităţile vor să ia din nou terenurile oamenilor cu forţa

În cursul anului trecut, Ministerul Justiţiei a făcut public un nou plan pentru acea zonă: „Cartierul pentru Justiţie“, pe o suprafaţă de 4 hectare situate peste drum de Biblioteca Naţională a României, un ansamblu de imobile care să reunească toate instanţele bucureştene ale Mi­nisterului Justiţiei.

Pe restul terenului, adică 6,7 hectare, care aparţine unor particulari, autorităţile se încăpăţânează să dorească a construi aceleaşi sedii de birouri private care apăreau şi în proiectul Esplanada.

De altfel, între timp, Primăria Capitalei a interzis proprietarilor de acolo, fie puşi deja în posesie, fie posesori ai unor hotărâri judecătoreşti de punere în posesie, să se folosească în vreun fel de proprietăţile lor – respectiv a refuzat să emită Planuri Urbanistice Zonale.

Unul dintre proprietari, care plăteşte impozit pentru terenul său, dar care a dorit să își păstreze anonimatul, a cerut socoteală Guvernului, administratorul de drept al proiectului urbanistic mai sus menţionat. Executivul i-a răspuns că terenul său se află, şi s-a aflat întodeauna, în afara proiectului. Bucureșteanul în cauză este hotărât să cheme în instanţă statul şi Primăria Capitalei şi să ceară despăgubiri pentru cei 11 ani cât nu a fost lăsat să-şi folosească proprietatea. Tot pe acest motiv ne-a declarat că va deschide dosare penale tuturor celor care, prin semnăturile lor, i-au îngrădit dreptul la proprietate.

Ministerul Justiţiei a men­ționat, la solicitarea noastră, că nu renunţă la ideea „Cartierului pentru Justiție“. „În urma procesului de consultare publică a fost remarcată necesitatea completării anexei proiectului de HG  pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din «Esplanada» în «Cartierul Justiției», precum și a programului prioritar de reconversie funcțională a acestuia,  în sensul că se va specifica faptul că terenul care va fi obținut și pus la dispoziția investitorului în condițiile legii, va fi utilizat cu respectarea prevederilor Planului urbanistic general (PUG) al municipiului București, Planului urbanistic zonal (PUZ) – zona centrală, Planului urbanistic zonal al sectorului 3 și ale prezentului program.

De asemenea, facem precizarea că, la momentul de față, terenul este în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, urmând  ca, după elaborarea Planului Urbanistic Zonal, Ministerul Justiției să procedeze, dacă este cazul, la preluarea suprafeței necesare realizării Cartierului de Justiție; regimul juridic al acestei suprafețe urmează a fi definitivat conform prevederilor legale în vigoare“, a explicat Ministerul Justiţiei.

După cum se vede, va exista un „investitor“, adică o persoană care va face aici o afacere privată, căci altfel nu se numeşte „investitor“, care va primi „terenul obţinut“. De la cine va fi obţinut terenul? Aţi ghicit, de la proprietarii de drept. Cum? Prin, desigur, exproprieri de utilitate publică – ca şi în cazul Orhideelor!…

De la spațiu de birouri, la populare cu căprioare

Ziarul „România liberă“ a scris de mai multe ori, în ultimii ani, despre groapa fetidă care zace în mijlocul Bucureștiului, o suprafață acoperită de fundații abandonate de beton, asupra cărora a pus stăpânire natura și oamenii străzii. “O altă investiţie de aproape un miliard de euro a fost anunţată în 2004 şi prevedea construirea un mall, a unor clădiri de birouri şi rezidenţiale, în apropiere de Piaţa Unirii, pe un teren de 10,7 ha. Proiectul Esplanada a rămas doar la stadiul de machetă frumoasă, după ce dezvoltatorul TriGranit Development a anunţat în 2011 că şi-a suspendat activitatea pentru trei ani“, scria „România liberă“. „Proiectul este în stand-by pe o perioadă nedeterminată, după ce a rămas să fie avizat de mai multe ministere“, declara Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit.

În 2012, Ministerul Dezvoltării a anunţat că va încheia un parteneriat public-privat pentru derularea proiectului Esplanada și că  se află în căutarea unui investitor pentru acesta. Paradoxal, singura firmă interesată a fost tot TriGranit Development. Pe site-ul firmei apăreau mai multe detalii despre proiectul propus, şi se precizează că are termen de începere a lucrărilor în 2012 şi va fi finalizat în 2015.

Tot în 2012, Primăria Capitalei afirma că terenurile cumpărate de la foștii proprietari rămân la municipalitate. „Terenurile recuperate de la foştii proprietari au rămas la primărie. Le păstrăm până se va decide ce se va construi acolo“, susținea Mircea Raicu, viceprimar general la acea vreme, potrivit „României libere“. Edilul adjunct afirma, totuși, că nu mai există nici un proiect al primăriei pentru acel teren.

În platforma-program cu care a candidat în 2008 la funcția de primar, Sorin Oprescu a propus ca zona Esplanada să devină un parc și a venit chiar cu ideea ca respectivul parc să fie populat cu căprioare. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost pus până acum în practică.

Răspuns dur: Primăria nu comentează

Deși am dorit o poziție a Primăriei Capitalei cu privire la modul cum au fost cheltuite cele 100 de milioane de euro destinate exproprierilor pentru Pasajul Basarab și proiectul Esplanada, reprezentanții municipalității au refuzat să comenteze. Ba chiar ne-au oferit un răspuns foarte agresiv. „Biroul de presă al Primăriei Municipiului Bucuresti are atribuții doar pentru a răspunde solicitărilor jurnaliștilor care pot ajuta la corecta informare a opiniei publice. Nu intră în atribuțiile biroului de presă să comenteze texte jurnalistice deja redactate. Dacă aveți solicitări punctuale, anumite neclarități în ceea ce privește documentarea unor materiale jurnalistice, vă stam la dispoziție“, a fost poziția Primăriei Capitalei.