Clujul a ajuns, alături de București, în epicentrul scandalului dezinfectanților diluați produși de Hexi Pharma. Și asta nu doar pentru că însăși unitatea sanitară condusă de fostul ministru al Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, Institutul Oncologic, a cumpărat astfel de dezinfectanți de la firma bucureșteană, ci și din alte motive.
Primul articol referitor la infecțiile nosocomiale din spitale, care sunt rezultatul biocidelor fraudate, a apărut în 2013 într-un ziar local din Cluj. Ca urmare a acestei dezvăluiri, deputatul PSD Aurelia Cristea, care avea să devină apoi ministru pentru Dialog Social, a formulat o interpelare parlamentară. Însă nimeni nu a luat-o în seamă.
De asemenea, nici informările trimise de SRI Consiliului Județean și Prefecturii Cluj nu au fost analizate. Cel puțin până în această primăvară, după izbucnirea scandalului Hexi Pharma, rodul investigațiilor jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor. De ce? Motivul este incredibil: informările secrete trimise de SRI ajungeau în mâinile unor oameni, care, la rândul lor, erau interceptați de același serviciu de informații pentru că erau implicați în dosare de corupție.
Potrivit membrilor comisiei parlamentare de control a activității Serviciului Român de Informații (SRI), ofițerii acestei structuri informative ar fi trimis, în perioada 2011 – 2016, 388 de informări autorităților locale și 115 informări autorităților centrale care semnalau problemele din spitale. Mai mult, SRI a transmis patru informări referitoare la calitatea necorespunzătoare a dezinfectanţilor Hexi Pharma utilizaţi în spitale. Una a ajuns la Ministerul Sănătății, iar restul la două consilii județene și o prefectură. Este vorba de Consiliile Judeţene Cluj şi Vâlcea și de Prefectura Cluj. Însă oficialii citați nu au spus când au trimis aceste informări și nici exact cui.
La prima vedere, pare greu de aflat cine a fost destinatarul acestor informații. La Cluj, în perioada 2011-2016 au fost cinci preşedinţi ai Consiliului Judeţean: Alin Tișe (PDL/PNL), Horea Uioreanu (PNL), Istvan Vakar (UDMR), Mihai Seplecan (PNL) și actualul președinte, Marius Mînzat (PNL), care se află în funcție de doar câteva săptămâni. La Prefectură, în aceeași perioadă, au fost doi prefecți: Florin Stamatian, provenit din PDL/PNL, și actualul prefect, Ioan Vușcan, provenit din PSD. De asemenea, au existat mai mulți subprefecți, printre care Zoltan Gyorke, Mihnea Iuoraș și Dan Codrean.
Pentru că informările trimise de SRI au un caracter secret, nici unul dintre cei menționați nu poate să dezvăluie oficial, fără să încalce legea, date legate de aceste documente. Însă există o serie de informații care permit datarea aproximativă a informărilor. Acest element este extrem de important, deoarece arată o vulnerabilitate a sistemului.
Fostul prefect de Cluj Florin Stamatian, medic și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj, dar și șef al Clinicii de Ginecologie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență, a fost în funcția guvernamentală în doi din cei șase ani menționați anterior: 2011 și 2012. Acesta a declarat pentru „România liberă“ că nu a primit nici o informare de la SRI referitoare la pericolul reprezentat de dezinfectanții diluați. „Sunt medic de profesie și mi-aș fi amintit de o asemenea informare“, a susținut profesorul Florin Stamatian.
Momentul de cumpănă
Primul semnal referitor la problema infecțiilor nosocomiale a apărut în 2013. Ziarul local Făclia a scris un articol în care arăta că în spitalele clujene ar fi un număr mare de infecţii intraspitaliceşti şi atrăgea atenţia asupra procedurilor de achiziţii. Jurnaliștii clujeni scriau negru pe alb că sunt probleme cu dezinfectanții cumpărați de la Hexi Pharma.
„Majoritatea unităţilor spitaliceşti clujene achiziţionează biocide care nu îndeplinesc întru totul standardele naţionale şi europene în domeniu. (…) Sursele medicale susţin că biocidele sunt asigurate în unităţile medicale clujene prin atribuirea de contracte de achiziţie firmelor care oferă substanţele la preţul cel mai mic, preţ care, în multe situaţii, spun specialiştii, este mult mai mare în comparaţie cu alte produse similare, dar de calitate superioară. Acest lucru e posibil deoarece prioritatea responsabililor din spitale nu este de a achiziţiona substanţele cele mai eficiente, ci de a satisface anumite interese personale şi de grup create în jurul acestei activităţi comerciale, în care sunt implicate firme şi personal medical. Spitalul Clinic Judeţan de Urgenţă Cluj îşi asigură aceste substanţe prin intermediul mai multor furnizori. De la SC Medical Technologies & Research SRL cumpără produsul Cidezyme (detergent enzimatic), de la SC Biosan SRL Cluj-Napoca îşi asigură produsul dezinfectant Cidex OPA, iar de la SC Hexi Pharma CO SRL produsul Clorhexin (antiseptic pentru dezinfecţia tegumentelor). (…)
Institutul de Oncologie „Prof. Dr. I. Chiricuţă“ achiziţionează de la SC Biosan SRL Cluj-Napoca produsul dezinfectant Cidex OPA, de la SC H&C Technologies SRL cumpără produsul Nocolyse. Acesta din urmă nu are testări corespunzătoare pentru aer şi a fost retras de pe piaţă din Franţa. Totodată, institutul îşi asigură produsul Mikrozid de la SC Intercoop SRL.
Specialiştii clujeni în epidemiologie arată că majoritatea biocidelor care sunt folosite de spitalele clujene nu îndeplinesc întru totul standardele naţionale şi europene în domeniu“, scria încă de acum trei ani ziarul local din Cluj.
Ca urmare a publicării acestei investigații, deputatul PSD Aurelia Cristea a formulat o interpelare adresată ministrului Sănătății de la acea vreme, Eugen Nicolăescu. „M-am consultat cu oameni care lucrează în sistemul sanitar care mi-au confirmat că cele publicate în presă erau adevărate. De aceea, am recurs la instrumentul pe care îl avem noi, ca parlamentari: interpelarea. La acel moment, nimeni nu și-a dat seama că problemele sunt de o asemenea amploare“, a declarat pentru „România liberă“ Aurelia Cristea. Răspunsul lui Eugen Nicolăescu a fost halucinant: a afirmat că nu au fost constatate neconformităţi referitoare la legalitatea plasării pe piaţă a produselor biocide şi a utilizării acestora. În răspuns, ministrul mai arăta că pentru neregulile cu privire la curăţenia din spitale au fost date cinci amenzi în valoare de 700 de lei!
În acel context, autoritățile au pus batista pe țambal. Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu (PNL), a declarat pentru RFI că nu își amintește dacă a primit sau nu vreo sesizare de la SRI. Însă, pentru că, și dacă ar fi primit-o, dacă nu se referea strict la spitalele din subordinea Consiliului, nu a făcut nimic mai departe. La rândul lor, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Cluj din acea perioadă, Istvan Vakar (UDMR) şi Ioan Oleleu (PSD) au declarat că nu aveau acces la aceste informaţii considerate confidenţiale.
Ping-pong cu sesizări
Prefectul în funcție din 2012, Gheorghe Vuşcan, a afirmat că a primit sesizările SRI, dar că nu a mers mai departe către Parchet, ci a transmis informaţiile Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Cluj. La rândul său, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Cluj, Mihai Moisescu, a declarat telefonic că ”nu am primit de la Prefectură nici un document care să facă referire la SRI. Am primit un document prin care ni se cerea să intensificăm supravegherea și monitorizarea infecțiilor din spitale, în primăvara acestui an”. Adică, probabil, după declanșarea scandalului Hexi Pharma.
Mihai Moisescu a adăugat, însă, că ”există o comunicare permanentă cu Prefectura pe acest tip de subiecte. Am mers la fața locului și noaptea, dacă a fost cazul. De exemplu, în cazul cărnii de cal”. În aceste împrejurări, Uniunea Judecătorilor din România, condusă de magistratul clujean Dana Gârbovan, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să cerceteze dacă sesizările SRI au ajuns în vreun fel și la procurori și dacă aceștia au întreprins cercetări mai departe.
Cât de secrete sunt informările secrete
Este clar că președintele Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu, avea acces la informațiile secrete. Chiar și la cele care nu îi erau destinate. Culmea este că, probabil, în 2013, SRI îi furniza președintelui Consiliului Județean informații cu caracter secret despre infecțiile nosocomiale și, în același timp, îl intercepta pe acesta într-un dosar de corupție, în care a fost condamnat, exact acum o săptămână, în prima instanță, la șase ani și șase luni de închisoare cu executare! Mai mult, Horea Uioreanu are pe rol și un alt dosar penal legat de informații secrete. Concret, procurorii îl acuză că a primit informații secrete de la o cârtiță din SRI. Este vorba de fostul subofițer SRI Elena Albu, iubita subprefectului de atunci Mihnea Iuoraș, provenit din PNL. Elena Albu îi transmitea iubitului său, prin intermediul mamei sale, Silvia Bălaj, date secrete despre interceptările care îl vizau pe Horea Uioreanu. Însă la rândul său, Mihnea Iuoraș, care ar fi avut, în calitate de subprefect, acces la informările secrete ale SRI, era interceptat de acest serviciu de informații în dosarul retrocedărilor frauduloase, în care este acuzat de corupție! În dosarul legat de furnizarea frauduloasă a datelor legate de interceptarea lui Horea Uioreanu, lucrurile sunt clare: Mihnea Iuoraș, Elena Albu și Silvia Bălaj au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Toate aceste lucruri arată cât de fragil și de vulnerabil este întregul sistem.
Ce înseamnă infecție nosocomială
Potrivit specialiștilor, infecție nosocomială sau infecție intraspitalicească este acea infecție care nu este prezentă sau nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital. Ea se supraadaugă bolii pentru care a fost internat pacientul. Această infecție poate fi provocată de deficiențe de igienă, de sterilizare, de manevre sau de intervenții medicale. Pentru ca o infecție să fie considerată nosocomială, ea trebuie să apară în minim 48 de ore de la internarea în spital, dar nu în mai mult de 30 de zile de la externare. Rata acestor infecții este, în mod normal, între 5 și 20 la sută. Incidența maxima, de 28 – 30 la sută, apare în serviciile de reanimare.
Medicii, speriați și indignați
Medicii se declară speriați și indignați de acest scandal. Președintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România, chirurgul clujean Victor Eșanu, afirmă că ”este inadmisibil să fim puși într-o asemenea situație, noi și pacienții noștri. Noi avem o triplă responsabilitate: penală, profesională și administrativă. În aceste condiții, este firesc să cerem ca mijloacele cu care lucrăm, inclusiv dezinfectanții, să respecte toate standardele. Dacă nu, pacienții au de suferit, iar cei care plătim suntem noi!”.
Acesta a explicat cum ar trebui să funcționeze lucrurile într-un sistem normal. Concret, spitalele ar trebui să aibă un medic epidemiolog sau o asistentă medicală de specialitate, care să ia probe din cabinetele medicale și din alte spații sanitare. Probele trebuie apoi trimise la Sanepid de către conducerea unității sanitare. Dacă sunt probleme, Sanepid-ul poate decide chiar închiderea unor secții întregi și dezinfectarea lor. În practică, însă, poate și pentru a acoperi folosirea dezinfectanților diluați, conducerile multor spitale blocau acest circuit. În consecință, unitățile sanitare din România raportau și de zece ori mai puține infecții nosocomiale decât media europeană.
Sănătatea, analizată în CSAT
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, ieri, că pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost inclus un punct legat de domeniul sănătăţii. „Am inclus pe ordinea de zi a CSAT, care va avea loc pe 27 mai, un punct pe ordinea de zi destinat acestui sector. Am cerut pentru această lămurire în CSAT materiale de la Ministerul Sănătăţii”, a precizat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Acesta a subliniat că nu în CSAT se rezolvă problema sănătăţii.
