Fabrica de bere Rahova – monument istoric vechi de peste un secol – a fost deliberat lăsată să se prăbușească, pentru ca în locul ei să poată fi ridicat un mall. Compania care deține imobilul este controlată, printr-o firmă aflată în dizolvare, de Emeric Bartha, condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală.
O bucată din acoperişul fostei Fabrici de bere Rahova s-a desprins, în urmă cu o săptămână, şi a căzut peste linia de tramvai din zonă, blocând traficul.
Un incident asemănător a avut loc în luna ianuarie a acestui an, când o bucată de zid s-a prăbuşit peste liniile de tramvai de pe bulevardul George Coşbuc. Din cauza pericolului iminent de prăbușire, de peste nouă luni circulația în zonă a fost restricționată, o mașină a poliției locale veghind zi și noapte ca nimeni să nu se apropie de imobil.
Primarul general, Gabriela Firea, a cerut ca proprietarii să fie trași la răspundere. Dar tocmai administrațiile locale (anterioare, ce e drept) au fost complicii proprietarilor care, deliberat, au lăsat să se degradeze un monument istoric. Primăria Capitalei a admis că, în 2006, proprietarii au primit aviz pentru ca, în locul imobilului de patrimoniu, să fie construit un mall.
Din documentele obținute de „România liberă“ rezultă că Fabrica de bere Rahova este deținută de firma Rahova Halls – American Mall. Familia Bartha (Cerasela și Emeric) deține Rahova Halls – American Mall prin alte două companii. Una dintre ele este în dizolvare, cealaltă – în insolvență. Un labirint greu de descâlcit de urmașii primului proprietar al fabricii, care au chemat în instanță firma Rahova Halls.
Această structură a acționarilor a fost una fluidă după revoluție. Spre exemplu, alte documente arată că în anul 2000 Bere Rahova îl avea drept administrator pe Emeric Bartha.
Rechinii imobiliari, în acțiune
Clădirea, veche de peste un secol, se află într-o zonă excelentă a Capitalei, la numai cinci minute de deplasare cu mașina de Casa Poporului, unde un metru pătrat de teren este evaluat la peste 1.000 de euro.
În aceste condiții, clădirea reprezintă o miză imobiliară uriașă. Istoria sa recentă pare să urmeze o rețetă des întâlnită după revoluție. Pentru a putea fi demolat, imobilul este în mod deliberat lăsat în paragină până în momentul când poate fi încadrat ca pericol public. Urmarea: autoritățile decid că nu mai poate fi consolidat și, astfel, proprietarii primesc undă verde pentru a-l demola. În acel moment, proprietarii pot, nestingheriți și fără a încălca legea, să construaiscă în locul imobilului de patrimoniu un bloc de locuit, de birouri sau un magazin.
Răspunsul pe care „România liberă“ l-a primit de la Primăria Capitalei confirmă rețeta de mai sus: „În ceea ce privește statutul juridic al imobilului, facem precizarea că în evidențele Primăriei Municipiului București imobilul figurează ca proprietate privată. Facem precizarea că această clădire face parte din ansamblul Palatul și Fabrica de bere – Bragadiru, care este clasat ca monument istoric, înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București din anul 2015, la poziția 1827, cod LMI B-II-m-B-19501“.
Distrugere cu premeditare
După aceste informații preliminare, avem confirmarea că autoritățile știu pe cine să tragă la răspundere. „Astfel, în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții Direcției de Inspecție și Control din cadrul Primăriei Municipiului București, pe data de 11 ianuarie 2017, la corpul 1 de clădire situat în imobilul din Calea Rahovei nr. 157-159, sector 5, s-a constatat că Rahova Halls – American Mall, în calitate de proprietară, nu a asigurat paza, protecția și integritatea (punerea în siguranță) clădirii, motiv pentru care o porțiune din acoperiș și din zidăria mansardei (pe latura adiacentă Bulevardului George Coșbuc) s-a prăbușit în noaptea de 10 spre 11 ianuarie 2017.
Față de această situație, Rahova Halls – American Mall, în calitate de proprietară a corpului 1 de clădire situat în imobilul din Calea Rahovei nr. 157-159, sector 5, a fost sancționată contravențional pe data de 12 ianuarie 2017 cu suma maximă prevăzută de lege, respectiv 8.000 lei, conform art. 55 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice, deoarece nu a asigurat paza, protecția și integritatea (punerea în siguranță) acestui corp de clădire. Principala cauză a producerii evenimentului o constituie starea avansată de degradare în care se află clădirea. Acest fapt a fost constatat și de către reprezentanții Direcției Generale de Poliție Locală Sector 5, care au sancționat contravențional aceeași societate comercială, în conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 334/2003 – privind instituirea în sarcina cetățenilor municipiului București a unor obligații de reparare, întreținere și izolare termică a locuințelor“, se arată în răspunsul primit de RL de la Primăria București.
Mai bine shopping decât bere
La finalul răspunsului venit din partea Primăriei București aflăm că proprietarul a lăsat în paragină imobilul. Acesta s-a degradat accentuat, iar în urmă cu o săptămână i-a zburat și acoperișul: „De asemenea, menționăm că proprietara (Rahova Halls – American Mall n.red.) a obținut autorizația de construire nr. 53/538491/14.07.2006, emisă de către Primăria Municipiului București, prin care s-a aprobat executarea lucrărilor de reamenajare și refuncționalizare a Corpului 1 (monument istoric, realizat în anul 1917), pentru funcțiuni specifice unui complex de tip mall“.
În anul 2006 primar al municipiului București era Adriean Videanu. Amenajările pentru construcția unui mall nu au mai început.
O mică parte din clădire a fost recuperată de moștenitorii lui Marinescu Bragadiru (primul proprietar al imobilului).
Fabrica de bere Rahova, controlată de familia Bartha
Firma Rahova Halls – American Mall figurează ca proprietar al Fabricii de bere Rahova. Compania este deținută, la rândul său, de alte două societăți: Bucharest Fashion Exchange SRL și Bell Agio SA din Elveția. Administratorul firmei Rahova Halls este Anca Cerasela Bartha. Am încercat să o contactăm – via Facebook – dar nu ne-a răspuns la mesaj.
Bell Agio SA deține peste 99% din firma Rahova Halls. Din documentele făcute publice pe site-ul elvețian easymonitoring.ch reiese că Bell Agio se află în curs de dizolvare. Decizia a fost luată în iulie 2014 de președintele Tribunalului Civil din Sarine, din localitatea elvețiană Fribourg. Lichidarea societății a fost dispusă în conformitate cu dispozițiile aplicabile falimentului.
Celălalt asociat, Bucharest Fashion Exchange, deține 0,004% din Rahova Halls. Conform documentelor de la Registrul Comerțului, Bucharest Fashion -Exchange este în insolvență, dar îi are ca asociați pe Anca Cerasela Bartha și Debarth Investment SA din Elveția. De pe site-ul moneyhouse.ch aflăm că firma elvețiană este manageriată tot de -Anca Cerasela Bartha.
Totodată, firma elvețiană apare ca asociat/acționar la alte opt firme. Cinci dintre acestea au fost radiate de la Registrul Comerțului, după ce au fost băgate în insolvență. O altă societate în care apar ca acționari firma elvețiană și soții Bartha, Orient Express Hotels & Restaurant Corp, și-a înterupt temporar activitatea. Debarth Investment apare ca unic asociat și la firma Sogerim SRL, care se află în insolvență. Ultima societate la care firma elvețiană deține pachetul majoritar de acțiuni este World Trade Center Management Romania SA.
Cine este Anca -Cerasela Bartha?
Anca Cerasela Bartha este soția elvețianului de origine română Emeric Bartha. Acesta a fost condamnat de Curtea de Apel București la patru ani de închisoare cu suspendare pentru o evaziune fiscală de peste 4,7 milioane lei. Dosarul a fost instrumentat de procurorii anticorupție. Conform unui comunicat de presă al DNA, Emeric Bartha a vândut acțiunile deținute la RC Properties SA către firma Soravia România cu suma de 4,46 milioane euro. Banii au intrat în contul personal, și nu în conturile firmei Orient Express Hotels & Restaurant Corp SA, pe care o administra și care era titulara de drept a acțiunilor. „Ca urmare a neînregistrării în contabilitate şi nedeclarării la organele fiscale a veniturilor obţinute, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 4.757.025,7 lei (echivalentul a 1.168.946 euro), reprezentând impozit pe profit aferent veniturilor rezultate din vânzarea acţiu-nilor, pe care inculpatul nu l-a plătit“, spun procurorii DNA.
Însă Anca Cerasela Bartha a fost co-președinte la Fundația Creștin-Democrată, înființată de Teodor Baconschi, fostul ministru al Afacerilor Externe. Organizația lui Baconschi a funcționat o perioadă pe lângă PDL. După ce a pierdut funcția de vicepreședinte al PDL, Baconschi s-a alăturat cu fundația sa proiectului Inițiativa Civică de Centru-Dreapta, condusă de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef al Serviciului de Informații Externe.
Naționalizarea, în favoarea -capitaliștilor de după revoluție
Este foarte interesant de aflat cum s-a ajuns ca o clădire monument istoric să devină proprietatea unei firme ai cărei reprezentanți sunt imposibil de găsit. Reprezentanți care, în urmă cu 11 ani, au reușit să obțină dreptul de a construi, în locul unui monument istoric, un mall.
În acest moment, urmașii lui Dumitru Marinescu Bragadiru își cer drepturile în instanță. În baza notificării nr. 910/08.08.2001, formulată de către Romalo Ion Mihnea Alexandru, Bragadiru Dumitru, Fulicea Seraphina Ivona, Constandaky Ana, Bragadir Pierre, Bragadir Gilles, Irene De Lepinay (născută Bragadiru), s-a deschis dosarul administrativ nr. 13805 privind imobilul situat în București, Calea Rahovei nr. 157, sector 5 (fosta Fabrică de bere Bragadiru), format din construcții și teren în suprafață de 46.607 mp, precum și ceea ce exista în patrimoniul fostei proprietăți la data naționalizării din 11.06.1948.
O devalizare în familie
Potrivit documentelor consultate de RL, cei care revendică imobilul deținut de Rahova Halls – American Mall au depus 1.332 pagini de documente. Aflăm că „la 1909 este fondată societatea anonimă Fabrica de bere Bragadiru cu scopul de a continua industria fabricării berii, exploatând așezămintele fondate de Dumitru Marinescu Bragadiru…. Capitalul social fixat a fost de 4 milioane lei… Întinderea fabricii cu anexe era de 51 mii mp. La nivelul anului 1940 se ajunge la o întindere de 64 mii de metri pătrați. Naționalizarea are loc în 1947, când se procedează și la o inventariere a bunurilor“.
După revoluție, în 1997, FPS deținea un pachet de 54% din acțiunile Fabricii de bere Bragadiru, restul de 44% urmând a fi transferate unui acționar denumit generic PPM. În același an, unul dintre moștenitori, Ivona Fulicea, arată că patrimoniul Bere Rahova a fost naționalizat abuziv, fără plata unei despăgubiri. Când FPS anunță vânzarea pachetului pe care îl deține, prin negociere directă, Fulicea contestă acest demers.
În anul 2006, urmașii lui Dumitru Marinescu -Bragadiru cer să li se spună care este statutul juridic al imobilului. Prin adresa din data din 30 august 2006, lichidatorul judiciar le-a comunicat că bunurile solicitate de moștenitori sunt deținute de SC Rahova Halls SA. Moștenitorii au înaintat o notificare prin care au solicitat restituirea în natură a tuturor bunurilor imobile și mobile, în suprafață de 46.000 mp, construcții și utilaje ce au aparținut fostei Fabrici de bere Bragadiru. Față de -această notificare, intimata nu a răspuns până în prezent. Mai trebuie precizat că, potrivit unor documente obținute de RL, în anul 2000 Rahova Halls avea ca structură a acționarilor: Bere Rahova (99,92%, -administrator Emeric Bartha) și Bartha Cerasela, soția lui Emeric Bartha (cu 0,02%).
Ministerul Culturii se face că plouă
RL a cerut un punct de vedere Ministerului Culturii și în timpul mandatului deținut de Ionuț Vulpescu (până în vara lui 2017). La preluarea portofoliului Culturii de către Lucian Romașcanu am reînnoit solicitarea. „Având în vedere solicitarea formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, transmisă Ministerului Culturii și Identității Naționale și înregistrată de Biroul Comunicare și Dialog Social cu nr. 801/13.07.2017, vă informăm că răspunsul la solicitarea dumneavoastră nu poate fi comunicat în termenul inițial de 10 zile, urmând să-l primiți în termen de maximum 30 de zile, conform art. 16 alin. (c) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare“. Cele 30 de zile au trecut de mult, fără vreun răspuns.
Imobilul unui comerciant de alcool
Dumitru Marinescu Bragadiru s-a născut în 1842. Comerciant priceput, a deținut mai multe fabrici de spirt. În Războiul de Independență, a vândut alcool Armatei Române, o afacere excelentă. Sesizând lipsa berii de pe piața autohtonă, înființează în 1895 Fabrica de Bere, în centrul orașului și în apropierea Pieței George Coșbuc de azi. Domeniul este extins după anul 1900, când reședința familiei este stabilită în apropierea fabricii. În 1948 regimul comunist a naționalizat industria, iar Fabrica de Bere a fost redenumită Fabrica de Bere Rahova, după numele cartierului în care se afla.
Autoritățile vor, dar nu au cum
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat în legătură cu fosta Fabrică de bere Rahova – al cărei acoperiş a fost luat de vânt şi o parte din acesta a căzut pe şina de tramvai, blocând circulaţia – că proprietarii sau administratorii unor clădiri abandonate ar trebui să răspundă, iar legislaţia în domeniu ar trebui modificată în acest sens. Ea a adăugat că imobilul în cauză este proprietate privată şi ceea ce s-a putut face a fost amendarea proprietarului. Primarul sectorului 5, Daniel Florea, a declarat că legislaţia în domeniu este „stufoasă şi neconcludentă“ şi de aceea trebuie schimbată în regim de urgenţă, pentru a nu se mai întâmpla asemenea situaţii.
Fosta fabrică de bere se poate transforma în fabrică de shopping
