EXCLUSIV. Ceaușescu, reperul lui Isărescu. În anii `80, viitorul guvernator al BNR cita copios din indicațiile dictatorului | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

Chemat să ofere soluții pentru depășirea crizei mondiale, guvernatorul Băncii Naționale a României a susținut că acest lucru se poate face aplicând „concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la noua ordine mondială, îmbogățită mereu cu teze noi, originale“.

Intră în GALERIA FOTO pentru a vedea pasajele în care Isărescu laudă concepția extrem de valoroasă a tovarășului Nicolae Ceaușescu.

Mugur Isărescu și-a construit, după Revoluție, o reputație de specialist în economie și finanțe, statut pe care – a descoperit în exclusivitate „România liberă„ – și l-a conservat din anii cei mai întunecați ai comunismului. Acest aspect nu este neaparăt în favoarea actualului guvernator, știut fiind că, în anii ’80, trebuia să ai un anumit pedigree pentru a avea dreptul să te exprimi în chestiuni delicate precum ordinea economică, capitalismul contemporan, diverse problematici ideologice.

Tovarășu’ are valoare

Pe când era angajat la Institutul de Economie Mondială din Bucureşti, Mugur Isărescu a participat la o dezbatere de idei care a fost tipărită sub forma unei cărți. Lucrarea a fost publicată sub titlul „10 teme actuale în dezbaterea specialiștilor români“ și a apărut în anul 1984 la Editura Politică. Cartea are 300 de pagini și costa 15,50 de lei. Lucrarea a găzduit opiniile cele mai avizate la acea vreme pe un număr de zece teme economice (grupate în tot atâtea capitole). 

Mugur Isărescu intervine în dezbaterea scrisă la capitolul al X-lea, intitulat: „Criza economică mondială și căile depășirii ei“. Din cele scrise de actualul guvernator se desprind două lucruri. Primul este faptul că specialistul Institutului de Economie Mondială a studiat temeinic lungile cuvântări (mincinoase) ale lui Nicolae Ceaușescu ținute la una dintre reuniunile Partidului Comunist Român. Una dintre acestea este caracterizată de Isărescu ca fiind „un document internațional excepțional de valoros“. În al doilea rând, economistul face afirmații care sunt incompatibile cu funcția de guvernator al BNR pe care o ocupă acum în România democrată.

Să ajutăm săracii…din comunism

„Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la noua ordine economică mondială a fost îmbogățită mereu cu teze noi, originale, izvorâte din înseși realitățile vieții internaționale. Astfel, în Raportul la Conferința Națională a Partidului (Comunist Român – n.r.) din decembrie 1982, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referindu-se la evoluția din ultima vreme din economia mondială, subliniază necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare și crearea condițiilor progresului lor economico-social, prin realizarea unor înțelegeri corespunzătoare între țările bogate și cele sărace. În acest sens, Raportul (Conferinței Naționale a PCR – n.red.) evidențiază imperativul abordării într-un spirit nou a problemei creditelor către țărilor în curs de dezvoltare, apreciindu-se că trebuie să se aibă în vedere anularea completă a datoriei țărilor sărace, o reducere generală a acestora pentru statele mai puțin dezvoltate, o limitare a dobânzilor și acordarea în continuare de sprijin țărilor sărace în dezvoltarea lor economico-socială“, scria guvernatorul BNR.

Această înțelegere și bunăvoința propovăduite de specialistul Mugur Isărescu față de cei oropsiți (desigur, urmând directivele lui Nicolae Ceaușescu trasate cu ocazia Conferinței PCR) s-au regăsit, ulterior, tot mai rar în discursul guvernatorului BNR. Spre exemplu, Isărescu a apreciat corectă decizia Curții Constituționale care a blocat proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni. Inițiativa ar fi ajutat persoanele aflate în imposibilitatea returnării creditelor. În februarie 2017, Isărescu acuza, cinic, că „unii dintre cei care au luat credite în franci elvețieni sunt angajaţi la multinaţionale şi plătiţi în franci elveţieni“.

Să fie echitate în lume, mai puțin în România

Ideile actualului guvernator sunt cuprinse în subcapitolul „Imperativul unei noi ordini economice mondiale juste și echitabil.“

Mugur Isărescu crede că ideile din „Raportul la Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1982“ au fost confirmate de realitățile cotidiene: „Iată cum însăși viața confirmă justețea acestor aprecieri din Raport, potrivit cărora vechea ordine, bazată pe inegalitate, pe asuprirea unor popoare, pe supremația monopolurilor și a capitalului financiar, nu mai corespunde situației actuale, impunându-se, ca o necesitate obiectivă, realizarea unei noi ordini economice internațio-nale, bazată pe principii de egalitate și echitate, de avantaj reciproc… Însăși propria lor dezvoltare este condiționată de o soluție realistă, îndrăzneață în problema subdezvoltării“.

Aceste pasaje sunt preluate de Mugur Isărescu din cuvântarea lui Ceaușescu ţinută la Conferința Națională a PCR şi, deşi le modifică foarte puțin, păstrează ideea de bază.

În 1984, Mugur Isărescu – urmând linia partidului – se revolta față de o lume împărțită nedrept între săraci și bogați: „În absența unor pași înainte pe această cale, contradicția dintre săraci și bogați se amplifică tot mai mult, devine cea mai puternică contradicție a lumii contemporane“.

Treizeci de ani mai târziu și după un sfert de secol de domnie în fruntea BNR, cei mai bogați români sunt de peste opt ori mai înstăriți decât cei nevoiași, potrivit Eurostat.  

În finalul intervenției sale scrise, Mugur Isărescu lansează o odă conducerii Partidului Comunist și lui Ceaușescu însuși: „Prin profunda analiză a actualelor fenomene și tendințe din economia mondială. prin reliefarea unor căi realiste de reglementare a fenomenelor de criză, prin reafirmarea hotărârii României de a participa intens, alături de celelalte state, la materializarea acestor căi, Raportul la Conferința Națională (a PCR) din decembrie 1982 se înscrie, fără îndoială, ca un document excepțional de valoros punând încă o dată în evidență înalta responsabilitate a partidului și statului nostru, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, față de marile probleme care confruntă omenirea și de a căror soluționare depind pacea și bunăstarea tuturor popoarelor lumii“.  

Cuvântarea dictatorului comunist, conspectată de guvernatorul BNR

„România liberă“ a consultat „Raportul la Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1982“, la care Mugur Isărescu a făcut referiri și pe baza căruia și-a argumentat viziunea economică în cartea apărută doi ani mai târziu.

Documentul – care se întinde pe 90 de pagini – a fost prezentat de însuși Nicolae Ceaușescu și s-a intitulat „Raportul cu privire la stadiul actual al edificării socialismului, la realizarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială, la programele speciale și la măsurile pentru îndeplinirea cu succes a cincinalului, a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului prezentat la Conferința Națională a PCR din 16-18 decembrie 1982“. Prezentarea se constituie într-o propagandă de partid deșănțată, iar ideile cuprinse în raport au prea puțină legătură cu realitatea .

Contradicțiile dintre săraci și bogați

Mugur Isărescu s-a inspirat din partea de discurs a lui Ceaușescu intitulată „Lichidarea subdezvoltării și instaurarea noii ordini internaționale – cerințe fundamentale ale progresului tuturor popoarelor, ale stabilității economice și politice mondiale“. „O problemă de importanță fundamentală a epocii noastre este aceea a subdezvoltării, a accentuării continue a decalajelor dintre țările bogate și sărace și a necesității… creării unei noi ordini economice și mondiale… Vechea ordine, bazată pe inegalitate, pe asuprirea unor popoare, pe supremația monopolurilor și a capitalului… a devenit un obstacol în dezvoltarea economiei mondiale“, clama Ceaușescu, idei care se regăsesc și în paginile scrise de Isărescu.

Un alt capitolul din discursul lui Ceaușescu care își găsește ecouri în scrierile lui Mugur Isărescu s-a numit „activitatea internațională a partidului și statului nostru, obiectivele și orientările politicii externe a României“. În rândurile semnate de Isărescu se regăsesc ideile susținute de Ceaușescu: „În viața internațională au avut loc profunde prefaceri revoluționare… Au continuat să se manifeste și s-au accentuat contradicțiile (concept preluat și de Isărescu – n.red.) dintre diferite state și grupări de state. Se dezvoltă, cu putere, noua contradicție dintre țările bogate și țările sărace“, cuvânta fostul dictator.

În cartea sa, actualul guvernator spune că această contradicție „este cea mai puternică a epocii noastre“.

Să navigăm prin uragane

„Marele forum democratic al comuniștilor își desfășoară lucrările cu două săptămâni înaintea sărbătoririi proclamării Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, un eveniment revoluționar de importanță deosebită din istoria poporului nostru“, își începe Ceaușescu discursul la care Isărescu a făcut referire. „În aceste vremuri grele, înfruntând valurile uriașe provocate de uragane și cutremure (economice – n.red) trebuie să navigăm cu mare atenție pentru a asigura înaintarea patriei noastre spre piscurile înalte ale societății“, fixează Ceaușescu cadrul discuției.

„În anii construcției socialiste, România a cunoscut o puternică dezvoltare economico-socială și a devenit o țară industrial-agrară cu o industrie puternică, modernă, cu o agricultură socialistă avansată… Toate aceste mărețe realizări demonstrează forța și capacitatea clasei muncitoare, a întregului popor, stăpân pe destinele sale (aplauze puternice îndelungate)… În toată această perioadă partidul nostru comunist și-a îndeplinit cu cinste misiunea istorică de a organiza și conduce lupta și munca poporului român pe calea marilor transformări revoluționare“, explică fostul dictator. Isărescu e de acord cu această viziune atunci când evidențiază, în carte, „înalta responsabilitate a partidului și a tovarășului Nicolae Ceaușescu“. 

Fă ce zice, nu ce face Isărescu

Nu doar referirile repetate la Programul PCR și la directivele lui Nicolae Ceaușescu din cartea publicată în 1984 sunt de blamat.  Mugur Isărescu s-a înșelat în previziunile sale: „În absența unor măsuri capabile să pună capăt polarizării bogățiilor în lume, numărul persoanele extrem de sărace va crește cu 30% în următoarelor două decenii, pentru a atinge un miliard în anul 2020“, scria economistul în 1984. Guvernatorul BNR a greșit evaluarea, Indexul Oxford pentru sărăcie semnalând că deja „din cele 5,4 miliarde de oameni monitorizați, un total de 1,6 miliarde trăiesc în sărăcie“.

De unele concepte economice valide, susținute în comunism, Isărescu s-a dezis în democrație: „Pe ansamblul tuturor țărilor în curs de dezvoltare, trecerea la reducerea investițiilor este echivalentă cu abandonarea programelor de dezvoltare ale acestei țări“. Isărescu s-a declarat de acord cu creșterea salariilor în sectorul bugetar, deși unii specialiști au susținut că acest lucru se va realiza prin reducerea investițiilor.

Condamnat în comunism, reabilitat în capitalism

Isărescu condamna în 1984 situații care există astăzi în România: „La începutul actualei decade (anii ’80 – n.red.), 800 de milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare dispuneau de un venit pe locuitor mai mic de 150 de dolari. O sumă derizorie, care nu asigură nici măcar subzistența“. Salariul minim brut în România la 1 aprilie 1998 – după un deceniu de domnie a lui Mugur Isărescu – era ceva mai mare, dar la fel de mizer: 38 de dolari pe lună. 

În carte, economistul a identificat corect inechitățile, dar nu a reușit să le combată ca guvernator al BNR: „În lumea de azi se manifestă tot mai mult contradicția dintre țările bogate și sărace, care, prin amploarea și caracterul ei, devine cea mai puternică contradicție a epocii noastre. Este vorba de o divizare a omenirii generatoare de antagonisme tot mai puternice, care nu se manifestă doar într-o zonă sau alta a lumii, ci pe întreaga planetă, fapt ce le conferă un caracter general“. În 2015, polarizarea săraci-bogați a atins nivelul maxim de după intrarea României în UE.

„Însăși actuala criză mondială nu este oare fructul unei prea mari concentrări a bogăției la un pol și a sărăciei la celălalt pol?“, se întreba retoric Isărescu în anii ’80. Răspunsul afirmativ i-l oferă România de azi. 

Manole de la Securitate

Sub numele de cod „Manole“ s-a ascuns, înainte de 1989, guvernatorul BNR – a dezvăluit în exclusivitate RL. Isărescu se afla în evidențele UM 0195, sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe. Turnătoriile sursei „Manole„ vizau, în special, diplomați străini de la București, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomați, cel mai des întâlniți erau cei americani și britanici. Colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele„ pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unității Militare 0195.  Conform unei „note de prezentare“ întocmite de Securitate în 1979, Isărescu făcea parte din „Grupul «NEGOIUL»„. Iar „Grupul Operativ Negoiul“ era „legenda“ – numele conspirativ – Oficiului pentru Studierea Dezvoltării Economiei Mondiale, structură folosită pentru acoperirea misiunilor de spionaj.

Isărescu refuză dialogul

„România liberă“ l-a întrebat pe Mugur Isărescu dacă mai consideră „Raportul la Conferința Națională din decembrie 1982“ un „document internațional excepțional de valoros“. Am vrut să știm ce argumente a găsit pentru a considera cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu „extrem de valoroasă“ și de ce și-a argumentat scrierile pe baza ideilor exprimate de fostul dictator. Am vrut să știm și dacă afinitățile ideologice ale lui Isărescu publicate în 1984 sunt compatibile cu funcția de guvernator al BNR de astăzi? Mugur Isărescu și-a recunoscut intervențiile din carte, dar nu a dorit să facă niciun comentariu.

Cine sunt colegii lui Isărescu

Cartea în care a semnat actualul guvernator al BNR – „10 teme actuale în dezbaterea specialiștilor români“ – are 10 capitole, printre care: „Dialectica raporturilor partid-stat“, „Clasa muncitoare în condițiile capitalismului contemporan“, „Natura și specificul contradicțiilor în societatea capitalistă“, „România, de la țară în curs de dezvoltare la țară cu nivel mediu de dezvoltare“, „Criza economică mondială și căile depășirii ei“.

Cartea a fost coordonată de Paul Dobrescu, cel care după 1989 a avut o carieră academică prodigioasă. Volumul beneficiază de semnăturile a 30 de specialiști, printre aceștia numărându-se: Costin Murgescu, director al Institutului de Economie Mondială (și șef al lui Mugur Isărescu), Gheorghe Cercelescu, economistul Nicolae Constantinescu, Petre Dătculescu (directorul IRSOP), fostul președinte al Academiei Române Mihai Drăgănescu, Nicolae Kallós, scriitorul Ioniță Olteanu, fostul vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, Mihai Părăluță, economistul N.S. Stănescu, Ilie Șerbănescu, Elena Zamfirescu.

Mai puteți citi și: