Acum 30 de ani, UM 0195 a Securității se baza pe Mugur Isărescu să obțină informații din mediul diplomatic de la București, iar sursa cu nume de cod „Manole“ nu dezamăgea, conform documentelor de la acea vreme.
După cum scrie un ofițer de Securitate într-o notă de dinainte de 1987, „notele informative furnizate de Isărescu Mugur dovedesc o instruire pe profil deosebită“. Pe profil securistic, evident. Iar instruirea era tot securistică: UM 0195 se ocupa de contraspionaj în Centrala de Informații Externe a Securității.
Woods și Mackenzie, „agenți ai serviciului de spionaj englez“
Într-o notă a UM 0195 „privind pe ISĂRESCU MUGUR din I.E.M.“ (facsimil 1), un ofițer de Securitate notează, printre altele, că actualul guvernator BNR era cultivat intens de către diplomații englezi de la București. În special de doi dintre aceștia, David Woods și Karl Mackenzie. După cum notează ofițerul UM 0195, „David Woods și Karl Mackenzie sînt cunoscuți ca agenți ai serviciului de spionaj englez“ (facsimil 2). Desigur, informația că cei doi diplomați brita-nici erau sau nu acoperiți ai intelligence-ului britanic nu poate fi verificată, însă e plauzibil ca, într-o țară comunistă din blocul sovietic, o putere vestică să fi trimis în special agenți de informații sub acoperirea muncii diplomatice.
Isărescu, „o instruire pe profil deosebită“
Relevant, însă, pentru trecutul lui Mugur Isărescu nu e atât faptul că era cultivat de către personalul ambasadei britanice la București, cât că avea inițiative personale de a-i spiona pe acești diplomați. Iată ce notează ofițerul UM 0195: „Notele informative furnizate de Isărescu Mugur dovedesc o instruire pe profil deosebită, avînd în vedere propunerile perso-nale de a penetra în anturajul personal al ambasadei Angliei la București“.
Așadar, actualul guvernator BNR venea în întâmpi-narea nevoilor informative ale Securității și se oferea să se infiltreze în mediul diplomatic. E adevărat, uneori nu spunea chiar tot ce auzea, după cum notează același ofițer: „Nu întotdeauna a manifestat sinceritate în raportarea exactă a unor aspecte c.i. (contrainformative – n.r.). Astfel, cu prilejul controlării întîlnirii celui în cauză (Mugur Isărescu – n.r.) cu Secretarul I al ambasadei Angliei la București, nu a manifestat corectitudine în relatarea conținutului discuțiilor purtate“ (facsimil 2).
CNSAS confirmă validitatea notelor prezentate de RL
După ce, ieri, RL a dezvăluit că Mugur Isărescu a dat note Securității sub numele de cod „Manole“, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a confirmat validitatea documentelor publicate de către cotidianul nostru: „Referitor la materialul publicat astăzi, în cotidianul «România liberă», despre dl Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României, facem următoarele precizări: Documentele publicate au fost studiate la sala de lectură a CNSAS de către cercetători (este vorba despre Cătălin Prisacariu – n.r.) acreditaţi în condiţiile legii“.
CNSAS a mai precizat că documentele făcute publice de către RL au ajuns în arhiva Consiliului după 2008: „În privinţa verificării domnului Mugur ISĂRESCU, la data de 21.05.2002 Colegiul CNSAS a emis Decizia nr. 40 de neapartenenţă/necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Documentele invocate de cotidianul «România liberă» au fost transferate către arhiva CNSAS după intrarea în vigoare a OUG nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008“.
De asemenea, Consiliul a precizat și în ce condiții ar putea relua verificările în cazul „Manole“: „Ca urmare a schimbării cadrului legal de funcţionare a CNSAS, prin OUG nr. 24/2008, reverificarea domnului Mugur ISĂRESCU nu mai este posibilă în condiţiile legii. Calităţile deţinute de domnia sa, cea de guvernator al Băncii Naţionale a României şi cea de membru al Academiei Române, fac obiectul verificărilor la cerere, potrivit art. 3, lit. q) şi o) din actul normativ invocat anterior. Potrivit art. 32 din OUG nr. 24/2008, reverificarea persoanelor pentru care Colegiul CNSAS s-a pronunţat anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, printr-o decizie de neapartenenţă/necolaborare cu fosta Securitate, nu mai este posibilă decât dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative, prevăzute de norma indicată, după cum urmează: «În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art. 31, rezultă documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta ordonanţă de urgenţ㻓.
