De 10 ani încoace, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu este interesată să investigheze ilegalităţile de la Societatea Naţională Radicomunicaţii S.A. săvârşite în vremea în care director general era Mircea Cazan, actual senator PNL. Aceas-ta, în ciuda faptului că reprezentanţii Curţii de Conturi au confirmat încălcări flagrante de lege şi au trimis documentele procurorilor.
RL a relatat pe larg cazul lui Mircea Cazan. Acesta nu a fost deranjat de procurori după ce a absolvit, în 2007, atât Colegiul Superior de Securitate Naţională, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, cât și Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naţionale de Apărare „Carol I“.
Senatorul PNL este din Sibiu, oraşul preşedintelui Klaus Iohannis. Multă vreme a fost şeful filialei judeţene a PNL, iar în 2014 a coordonat campania judeţeană a actualului şef al statului. Înainte de a intra în politică, a fost un prosper om de afaceri, fiind, printre altele, proprietar al furnizorului de servicii de televiziune prin cablu „Astral“, pe care a vândut-o UPC pe bani frumoși.
A fost numit director general al Societății Naționale de Radiocomunicații S.A. în 2005, la scurt timp după ce candidatul Alianţei D.A., Traian Băsescu, a câştigat alegerile prezidenţiale şi a impus în guvern PD-PNL. A deţinut această funcţie până în 2008.
La scurt timp după preluarea şefiei SNR, Mircea Cazan a intrat într-un conflict cu Vasilis Macsim, directorul filialei Cluj. A reuşit să-l îndepărteze din instituţie, după un control împotriva sa şi o plângere penală pentru care, ulterior, Macsim a fost achitat.
Conflictul dintre cei doi a fost de durată, astfel că, în perioada martie-septembrie 2007, Vasilis Macsim a accesat ilegal serverul SNR şi a sustras informații despre prezumtive ilegalități comise de Mircea Cazan. Apoi, le-a trimis instituțiilor abilitate: DNA și Curtea de Conturi.
Ce a constatat Curtea de Conturi
Raportul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2007 constată fără de tăgadă săvârşirea unor fapte penale de către conducerea Societății Naționale „Radiocomunicații“ S.A., pe vremea când instituţia era condusă de Mircea Cazan, în calitate de director general. Pe scurt, faptele incriminate sunt următoarele: conducerea SN „Radiocomunicații“ SA a acționat în defavoarea societății cu prilejul unei asocieri în participațiune cu SC „Iulius Group“ SRL. Valoarea terenului adus ca aport la asociere a fost subevaluată la 348 euro/m², în condițiile în care prețul zonei era de 450–590 euro/m²; a acceptat participarea la asociere din partea SC „Iulius Group“ SRL fără a solicita scrisoare de garanție bancară pentru fondurile aduse ca aport în asociere; nu au fost obținute certificate care să ateste dreptul de proprietate al SNR asupra unor terenuri în suprafață de 1.780.918 m², care valorau la acea dată 33,7 milioane de lei; în plus, terenurile nu au fost înscrise în capitalul social; nu au fost inventariate și nu au fost înregistrate în patrimoniul public al statului bunuri de natura rețelelor de transport și distribuție de telecomunicații; în cheltuielile deductibile ale SNR a fost înregistrată suma de 187.300 lei, reprezentând servicii de consultanță achitate către Societatea Civilă de Avocați (SCA) „Gutium și Asociații“, deși efectuarea acestor servicii nu a dus la realizarea de venituri impozabile ale societății; un teren în suprafață de 7.234,6 m², situat în localitatea Săftica (jud. Ilfov), a fost vândut către S.C. „GCIT – Gestiune și Consultanță IT“ SRL în condiții dezavantajoase pentru SN „Radiocomunicații“ SA; astfel, terenul a fost vândut fără a ține cont de contravaloarea clădirii existente pe teren, prețul fiind de 17 euro/m², în timp ce prețul zonei era cuprins între 36 și 90 euro/m².
Un apartament de serviciu, situat în București, a fost vândut către Mircea Cazan, managerul SN „Radiocomunicații“, fără respectarea prevederilor legale. La stabilirea valorii apartamentului, evaluatorul nu a ținut seama de lucrările de modernizare suportate de SN „Radiocomunicații“ SA, în sumă de 22.000 lei, astfel încât valoarea apartamentului a fost diminuată cu această sumă.
Curtea de Conturi scrie negru pe alb că răspunderea pentru o parte din aceste abateri îi aparţine lui Mircea Cazan, director general al SNR. De pildă, Cazan este cel care a semnat contractul de vânzare-cumpărare a terenului de la Săftica, autentificat sub nr. 2316/ 28.05.2007.
Un alt responsabil este Ioan Ioanovici, preşedintele comisiei de licitaţie, care a calificat ofertanţi ce nu aveau documentaţia completă.
Pe de altă parte, unul din rapoartele de control ale filialei Cluj a Curţii de Conturi a ajuns la concluzia că importante clădiri din patrimoniul Societăţii Naţionale de Radio-comunicaţii au fost subevaluate semnificativ la începutul acelui an. Raportul a fost publicat de „Evenimentul zilei“ pe 15 noiembrie 2007.
„Reevaluarea patrimo-niului SNR a avut loc la începutul anului curent (2007 – n.red.). În aprilie, directorul SNR, Mircea Cazan, a dat dispoziţie ca raportul de reevaluare, care conţinea noile preţuri ale clădirilor şi terenurilor societăţii, să fie înregistrat în contabilitatea societăţii. În raport, preţurile clădirilor din Cluj-Napoca şi Oradea au fost reduse, în timp ce cabinele portarilor au ajuns să valoreze de câteva ori mai mult“, scrie în raport.
Curtea de Conturi Cluj a constatat că valoarea de inventar a unor bunuri nesemnificative a fost crescută spectaculos, pentru a contrabalansa scăderea valorii de inventar a clădirilor principale. Astfel, valoarea de inventar a tuturor bunurilor, pe sucursală, a crescut moderat, pentru a adormi vigilenţa organelor de control. De pildă, clădirea su-cursalei SNR din Cluj avea în 2003 valoarea de inventar de 4.160.139 de lei, a fost modernizată în 2004 și a ajuns să coste, în 2007, doar… 700.500 de lei. Cabina portarului însă, de doi metri pătraţi, a ajuns să valoreze în actele SNR 14.400 de lei, faţă de 2.705 lei. La Oradea, clădirea „staţiei emisie televiziune“ a ajuns să valoreze 506.250 de lei, faţă de 1.148.389 lei, dar valoarea de inventar a gheretei paznicului a crescut de la 2.379 lei la 12.000 de lei, adică de peste cinci ori.
În localitatea Ronțău (jud. Bihor), ultimul etaj al clădirii denumite „Staţia RD Oradea“ a fost transformat, în anul 1997, în hotel pentru angajaţii SNR. Valoarea de inventar a fost scăzută, în 2007, de la 1.840.982 de lei la 1.020.000 de lei.
La acea vreme, directorul SNR, Mircea Cazan, declara că valorile de inventar nu au fost scăzute din cauza unei eventuale privatizări, ci doar pentru scăderea valorii de impozitare. „Am făcut un lucru bun pentru stat, care este acţionarul Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, şi care acum nu mai trebuie să plătească impozite mai mari“, a susținut Cazan.
Justiţia – pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
Vasilis Macsim a fost condamnat la trei luni închisoare cu suspendare pentru „transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic“, prin sentinţă definitivă pronunţată de Curtea de Apel Cluj pe
24 februarie 2010.
De Cazan justiţia nu s-a atins. Deşi Macsim a trimis documentele la DNA, iar rapoartele de control ale Curţii de Conturi au ajuns pe masa procurorilor, toate aceste demersuri nu s-au finalizat cu urmăriri penale, trimiteri în judecată sau condamnări împotriva niciunei persoane din conducerea de la acea vreme a S.N. „Radiocomunicaţii“ S.A.
Asta în ciuda faptului că Judecătoria Cluj-Napoca a solicitat Curții de Conturi, în noiembrie 2008, cele două rapoarte de control după controlul efectuat la S.N. Radiocomunicații S.A. (vezi facsimil), iar Curtea de Conturi a dat un răspuns din care reiese că legea penală a fost încălcată. „În procesul-verbal de constatare au fost consemnate fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, motiv pentru care acesta a fost transmis către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ICCJ – Direcția Națională Anticorupție, în conformitate cu prevederile art. 23, alin. 1 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. În vederea prevenirii și combaterii infracțiunilor este necesară o colaborare între Curtea de Conturi și Ministerul Public, care se poate realiza numai la nivelul președintelui Curții de Conturi a României și al procurorului general al României, în condițiile legii“, scrie în adresa Curţii de Conturi, semnată de preşedintele instituţiei, Nicolae Văcăroiu.
În 10 august 2009, abia la doi ani după ce a fost sesizată, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat S.N. Radiocomunicaţii S.A. o serie de documente pentru a lămuri acuzaţiile formulate de Vasilis Macsim şi Curtea de Conturi.
Surpriză… documentele, solicitate de celebrul procuror-şef de secţie Doru Ţuluş, nu se refereau la ilegalităţile sesizate de aceştia, ci vizau achiziția unor antene FM, caz în care nu au fost încălcări ale legii. Mai mult, aceste achiziţii nici măcar nu se efectuaseră în perioada în care Mircea Cazan fusese director general, ci datau din perioada 2001- 2005.
Nimic despre terenuri, nimic despre subevaluarea lor. Totuşi, Ţuluş s-a arătat interesat de achiziţia apartamentului de
către Mircea Cazan.
Dosarul a mers în ritm de melc. După încă doi ani, pe data de 27 noiembrie 2011, DNA i-a răspuns lui Vasilis Macsim că în dosarul 252/P/2007 „se efectuează acte premergătoare începerii urmăririi penale“.
Pentru ca într-un final, pe 26 martie 2012, la 5 ani de la sesizare, DNA să emită ordonanța de neîncepere a urmăririi penale a lui Mircea Cazan şi a celorlalte persoane din conducerea SNR. „La dosar nu au fost identificate documente din care să rezulte că prin modalitatea importării a fost majorat în mod nejustificat costul antenelor, prețul acestora fiind stabilit prin contractele încheiate între SN Radiocomunicații SA și furnizorii externi“, au constatat procurorii.
Deşi DNA are documente despre matrapazlâcurile cu terenuri, procurorii nu au deschis până în prezent niciun dosar.
Într-un răspuns pentru „Romania liberă“, DNA a precizat că, în prezent, Mircea Cazan nu face obiectul unei cercetări sau anchete penale.
Pe data de 7 mai 2012, Daniel Morar, procuror-şef al DNA la acea vreme, a confirmat rezoluția procurorului Doru Țuluș de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Mircea Cazan, invocând însă o chestiune procedurală:
„Plângerea va fi respinsă ca inadmisibilă întrucât este formulată de persoane care au calitatea de denunțători în cauza penală și care nu au invocat și nici nu au dovedit că prin soluția de neîncepere a urmăririi penale le-au fost vătămate în vreun fel interesele lor legitime“.
Senator în câmpul tactic
Un amănunt esenţial în biografia lui Mircea Cazan este faptul că, în 2007, acesta a absolvit atât Colegiul Superior de Securitate Naţională, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, cât și Colegiul Național de Apărare, din cadrul Universității Naţionale de Apărare „Carol I“. Anul 2007 este anul în care au început problemele penale ale senatorului PNL. Coincidenţă sau nu, după absolvirea celor două colegii problemele lui Cazan au dispărut ca prin minune. În sensul că procurorii nu s-au atins de el. Într-o declaraţie iniţială acordată „României libere“, Mircea Cazan a refuzat să explice de ce a ales să urmeze în același an
cursurile Colegiului Național de Apărare și Colegiului Național de Informații.
El a susţinut că acuzaţiile care-i sunt aduse nu sunt adevărate.
„Terenurile, imobilele nu au fost subevaluate. Apartamentul nu a fost subevaluat. Au fost controale de la Curtea de Conturi și DNA. Din invidie și răutate, anumite persoane au depus sesizări împotriva mea. M-au reclamat la instituțiile statului, dar acestea nu mi-au găsit nimic în neregulă. De altfel, Vasilis Macsim, care a făcut reclamația, a fost și condamnat. Dumnezeu să-i dea sănătate!“, ne-a declarat senatorul PNL.
Ce este Radiocom
Societatea Națională „Radiocomunicații“ S.A. a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 372/1998 ca urmare a reorganizării Regiei Autonome Radiocomunicații. Este o societate comercială pe acțiuni care funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, fiind și o societate de interes public. Ea operează pe piață sub brandul comercial Radiocom. Potrivit profilului de firmă pe 2017, publicat pe site-ul instituției, Radiocom este lider în domeniul broadcastingului (difuzarea și transportul programelor radio și TV) și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România.
Domeniul în care activează Radiocom are o legătură directă cu securitatea națională a României, deci este de interes pentru serviciile secrete, în special pentru SRI, instituție care strânge informații despre mișcările actorilor din această piață, inclusiv despre ilegalitățile săvârșite de aceștia. De altfel, SRI are o direcție specializată în piața IT&C.
