Cum a sabotat Guvernul Ponta alegerile în străinătate: Studiu de caz: Italia

Executivul PSD a organizat și referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu pe 29 iulie 2012, dar și alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Deși absolut identice în ce privește mecanismul de organizare, între cele două procese de vot au existat diferențe vizibile referitoare la numărul și localizarea secțiilor de vot din străinătate. Cazul Italiei merită o analiză separată.

La referendumul de demitere a președin­telui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, Guvernul Ponta (prin Ministerul Afacerilor Externe) a decis că în străinătate este nevoie de 306 secții de vot. Pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, însă, același premier a hotărât că sunt suficiente numai 294 de secții de vot, deci cu 12 secții mai puțin. În cazul Italiei, comparația arată astfel: 55 de secții de vot la referendumul din 2012, numai 51 de secții la prezidențialele din 2014. Cu patru secții de vot mai puține, așadar, fără ca vreo explicație oficială din partea MAE să fi fost furnizată.

14 localități în care s-au închis secțiile de vot

Cu adevărat relevantă este localizarea secțiilor de vot din Italia la referendumul din 2012 prin comparație cu localizarea acestora la prezidențialele din 2014. Astfel, în 14 localități italiene în care au existat secții de vot în 2012 nu s-au mai deschis secții de vot în 2014. E vorba de loca­litățile Caltanissetta, Palermo, Albano, Lodi, Monza, Monterotondo, Viterbo, Marcellina, Acilia, Guidonia, Terni, Olbia, Ivrea și Pordenone.

Mai mult, la Roma, unde funcționau cinci secții de vot la referendumul din 2012, nu au mai fost deschise decât trei secții de vot la prezidențialele din 2014. De asemenea, la Torino, unde existau două secții de vot la referendumul din 2012, a fost funcțională o singură secție la prezidențialele din 2014.

12 localități italiene cu secții de vot în premieră

Totuși, a existat și o localitate italiană în care numărul de secții de vot a crescut la prezi­dențialele din 2014 față de referendumul din 2012. Este vorba de Trieste, unde a fost deschisă o singură secție de vot în 2012, dar în 2014 au fost deschise două secții.

De asemenea, premierul Ponta a mai decis, pentru prezi­den­țialele din 2014, să deschidă secții de vot în 12 localități italiene în care nu existaseră secții la referendumul din 2012. Loca­litățile sunt Frosinone, Palestrina, Livorno, Mantova, Novara, Vercelli, Aosta, La Spezia, San Remo, Foggia, Sondrio, Fermo.

Caltanissetta: Ponta nu ­deschide secție, Fuego ține concert

Caltanissetta este situată în Sicilia. Conform datelor Institutului Național de Statistică italian (citate de Ambasada României de la Roma), în toată Sicilia se aflau, oficial, la finalul anului 2010, 40.301 români. Neoficial, însă, la acea dată, numărul românilor din Sicilia era cel puțin dublu, unele surse indicând chiar 100.000 de români. În ultimii patru ani, însă, alte zeci de mii de români au ales Sicilia ca destinație de muncă. Provincia Caltanissetta din Sicilia, conform unor statistici neoficiale, ar adăposti în jur de 25.000 de români în acest moment. Deloc întâmplător, există și o rută de autocar Suceava – Caltanissetta (la prețul de 90 de euro de persoană dus), care culege români din mai toată Moldova (Roman, Bacău, Adjud, Focșani, Piatra Neamț, Vaslui, Bârlad etc.).

Tot în Caltanissetta există un schit, recent renovat, „Acoperământul Maicii Domnului”, subordonat Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Iar când vine vorba de cele laice, merită men­țio­nat că numărul mare de români din Caltanissetta l-a ­făcut până și pe Fuego să susțină un concert acolo în noiembrie 2012.

Palermo, mare oraș italian, fără nici o secție de vot

La Palermo, unul din marile orașe siciliene (cu populație de aproape un milion de locuitori), nu a existat nici măcar o secție de vot la prezidențialele din 2014, spre deosebire de referendumul din 2012, când a fost deschisă o secție. În Palermo există o comunitate puternică de români, estimată la cel puțin 10.000 de cetățeni. În februarie 2013, palermitanii asistau la o procesiune ciudată: câteva sute de români din Palermo au mărșăluit pe străzi pentru a cere construirea unei biserici ortodoxe. Astfel de slujbe se țin la Palermo, dar în biserică catolică „Santa Maria in Valverde”. Peste zece mii de români sunt înscriși în evidențele preoților ortodocși care slujesc la Palermo.

Albano și Lodi: parohii ortodoxe românești da, secții de vot nu

Albano (cunoscut și ca Albano-Genzano sau Albano Laziale) se află la 25 de kilometri de Roma, are doar 40.000 de locuitori, dar o comunitate de români în creș­tere accelerată. O comunitate atât de importantă încât, de câțiva ani, la Albano există și o parohie ortodoxă românească, cu hramul „Sf. Cuvioasă Mare Muceniţă Anastasia Romana”. Lodi (capitala provinciei Lodi) din Lombardia are puțin peste 40.000 de locuitori, printre care câteva mii de români. Suficient de mulți încât să existe și aici o parohie ortodoxă cu hramul „Sfinții trei ierarhi”.

În Lodi există și un magazin cu specific românesc, „Ro-Mania House”, care ține legătura gastronomică cu comunitatea inclusiv printr-un blog, dar și pe Facebook, unde se fac anunțuri de maximă importanță pentru români: „Am primit șorici și cîrnați de casă!”. Inclusiv Cezar Ouatu, câștigător al etapei românești a Eurovision în 2013, a locuit la Lodi din 1996, unde s-a mutat cu mama sa.

Monza și Monterotondo: bune pentru „Moartea din Carpați“, nu pentru vot

Și Monza, o altă localitate de lângă Milano, ca și Lodi, beneficiază de serviciile unei parohii ortodoxe care poartă hramul „Toți sfinții”. Viața laică românească e la fel de intensă în Monza: exact în noiembrie 2014, după al doilea tur al prezidențialelor din România, românii se adunau la Monza la un eveniment sportiv. Era vorba de finala galei de lupte Superkombat, eveniment la care vedeta a fost luptătorul Cătălin Moroșanu, cel supranumit „Moartea din Carpați”. Promotorul evenimentului, Eduard Irimia, a rezervat 2.000 de locuri numai pentru români, bilete vândute rapid.

Monterotondo, lângă Roma (împreună cu câteva sate din jur), găzduiește o comunitate de 20.000 de români. Practic, populația unui orășel. În 2013, încă nu se rezolvase problema urgentă a unei biserici ortodoxe, cerută de comunitatea românească încă de acum zece ani. Pe site-ul Ambasadei României pe lîngă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta se găsesc dovezi despre cât de importantă e comunitatea românescă din Monterotondo: o fotocronică a vizitei ambasadorului român în localitate, ultima oară în 2013.

Viterbo, frate cu Clujul. ­Marcellina are consilier local român

Și la Viterbo, aflat la o sută de kilometri de Roma, există o parohie ortodoxă, „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”. Dar și un Centru Cultural și Universitar Român, rezultat al colaborării dintre Uniunea Universităților din Cluj (Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Academia de Muzică) cu Universitatea provinciei Tuscia. În 2009, Clujul s-a înfrățit cu Viterbo, oraș în care, atunci, locuiau aproximativ 10.000 de români. O comunitate care s-a mărit în ultimii cinci ani.

Marcellina, la 35 de kilometri de Roma, este un oraș în care a avut loc o premieră în politica italiană: în 2009, în consiliul local al orașului a fost ales primul român într-o astfel de poziție în Italia. Era vorba de Leontina Ionescu, o fostă campioană națională la canotaj care locuia de 25 de ani în Italia. În 2011, la Marcellina a apărut și o biserică ortodoxă, „Sf. Cuvios Ioan de la Prislop”. Comunitatea de români din Marcellina e de aproximativ 2.000 de români, ceea ce reprezintă cam un sfert din întreaga populație a orășelului.

Acilia și Guidonia, 10% populație românească

Acilia este un oraș de aproape 70.000 de locuitori la câțiva zeci de kilometri de Roma. Impor­tanța comunității de români de aici era subliniată încă din 2008 de un studiu al Centrului de Sociologie Urbană și Regională, intitulat „Afirmarea identității și integrarea socio-culturală a emigranților pentru muncă în zonele metropolitane din Spania și Italia”. Conform studiului, 11% din chestionarele dedicate românilor din Roma metropolitană au ajuns la românii din câteva orașe din jurul Romei, inclusiv Acilia.

Guidonia, în apropierea Romei, este un oraș de aproximativ 100.000 de locuitori, din care 10% sînt români. Comunitatea românească, de altfel, este cea mai numeroasă comunitate de străini din Guidonia.  În noiembrie 2013, primarul orașului, Eligio Rubeis, a făcut o vizită la Bucu­rești pentru a pune bazele unui parteneriat între Poliția română și cea italiană, dar și pentru a discuta cu parlamentari români. Evident, acest parteneriat era util nu doar preventiv, primarul Rubeis avea de rezolvat și o problemă de infracționalitate în rândul comunității românești.

Terni: 800 de botezuri românești. Olbia: oficiu consular din 2013

Și în Terni, localitate aflată la o sută de kilometri de Roma, există o biserică ortodoxă, care are hramul „Sfîânta Parascheva”. În 2013, la bilanțul de zece ani, preoții acestei biserici au numărat peste 800 de botezuri și o sută de cununii, dovada faptului că acolo există o comunitate românească stabilă de cel puțin câteva mii de suflete (cel puțin 1.600 sunt doar părinți).

În Olbia (Sardinia), există o parohie ortodoxă („Sfântul Ioan Botezătorul”) din 2011. În 2013, Comisia de Afaceri Externe a Senatului României decidea să amendeze bugetul pe anul în curs pentru a aloca 500.000 de lei MAE „în vederea înființării unui nou oficiu consular în Italia, în Olbia – Insula Sardinia – necesar comunității românești prezente în insulă”.

La Ivrea, conferința „Da, sînt român“. Până și Papa Francisc știe de românii din Pordenone

La Ivrea, lângă Torino, nu a mai existat secție de vot în 2014, spre deosebire de 2012. Însă ironia face ca imediat după alegeri, pe 29 noiembrie 2014, tocmai la Ivrea, reprezentanți ai Consulatului General al României la Torino să participe la conferința „Da, sunt român”, susținută de cardiologul român Adrian Bogdan Popa la biserica ortodoxă din localitate.

În Pordenone (oraș de peste 50.000 de locuitori din regiunea Friuli – Veneția Giulia) există o comunitate de români împărțită între ortodocși și catolici. De catolicii români din Pordenone a aflat până și Papa Francisc. Care, de la Vatican, după rugăciunea „Angelus” din 7 decembrie 2014, s-a adresat celor prezenți astfel: „Dragi frați și surori, vă salut pe voi toți, credincioși din Roma și pelerini din Italia și din diferite țări: familii, grupuri parohiale și asociații. În special, îi salut pe misionarii «Identes», credin­cioșii din Bianzè, Dalmine, Sassuolo, Arpaìse și Oliveri, comunitatea românilor din Cordenons-Pordenone (…)“.

Secții noi în localități cu doar o mie de români

Pe de altă parte, pentru preziden­țialele din 2014 s-au deschis secții de vot în localități în care acestea nu existaseră la referendumul din 2012. S-a întâmplat astfel la Frosinone și Palestrina, de exemplu, orășele de la marginea Romei. În ambele localități, însă, comunitățile de români sunt mai degrabă mici, de aproximativ 1.000-1.500 de persoane. De la Livorno, știrile au în special legătură cu o tabără de rromi români de la marginea orașului, unde în 2007 a avut loc un incendiu (revendicat ca atentat rasial) în care au murit patru copii rromi. Români există și la Mantova (atât în provincia omonimă, cât și în oraș), dar comunitatea este fragilă, așa cum notează Episcopia Ortodoxă Română a Italiei pe propriul site: „La data de 1 ianuarie 2011, în zona de nord-vest a provinciei Mantova, s-a înfiinţat parohia cu hramul «Sf. Ioan Gură de Aur». De la început, rolul acestei parohii a fost acela de a aduna «oile risipite» ale comunităţii româneşti, împrăştiate pe o zonă vastă ca suprafaţă, dar cu centre urbane mici“.

Prințul Duda: „Am fost invitații micii comunități de români din Vercelli“

Când vine vorba despre Novara și Vercelli, merită citată Casa Regală a României. Care, în 2009, prin principesa Margareta și principele Duda (aflat în precampanie prezidențială), a vizitat cîteva comunități de români din Italia. Jurnalul online al Casei Regale nu menționează mărimea comunității de români din Novara, dar face câteva precizări despre cea din Vercelli: „am fost invitații micii comu­nități de români din Vercelli, în compania prefectului provinciei și a reprezentantului primăriei. Vercelli este un oraș de 40.000 de locuitori, iar românii de aici sunt în general angajații spitalului regional”. Nici la Aosta nu există o comunitate bine închegată de români, după cum observa chiar un studiu sociologic din 2007 al Metro Media Transilvania, studiu executat la comanda Agenției de Strategii Guvernamentale: „Datorită numărului foarte redus al emigranţilor români într-o serie de regiuni (BASILICATA, CALABRIA, ­MOLISE, PUGLIA, SARDEGNA, VALLE D’AOSTA), acestea au fost excluse din eşantion“.

Secție de vot pentru cei 500 de români din Sanremo

Nici în La Spezia nu sunt foarte mulți români, arată Episcopia Ortodoxă Română a Italiei: „Parohia ortodoxă română “Sfântul Chiril al Alexandriei” (9 iunie) din oraşul La Spezia (SP), Protopopiatul misionar Liguria, a ­luat fiinţă la data de 1 iulie 2011, prin decizia Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, având în vedere nevoile pastoral-misionare ale credincioşilor ortodocşi români din oraş şi împrejurimile acestuia. În localitate sunt înregistrați aproximativ 1.500 de români, iar în toată Provincia sunt 3.300”. Când vine vorba de San Remo, Ponta s-a gândit la festivalul de muzică ușoară, probabil, românii fiind puțini aici.

Iată ce scria în iunie 2011 „Ziarul Lumina de Duminică” al BOR: „Fiind pe coasta Liguriei, o zonă de munte la margine de mare, fâşia locuibilă este destul de îngustă, dar lungă, unde îşi duc viaţa în jur de 3.000 de credincioşi ortodocşi români, răspândiţi prin toate orăşelele şi staţiunile litoralului, excepţie făcând cele trei oraşe mai mari: Sanremo, Imperia şi Albenga, unde găsim concentraţi în grupuri de până la 500 de români ortodocşi”.

La secția din Sondrio au votat 48 de români

La Foggia, românii lucrează în special în agricultură și mare parte din aceștia sunt în atenția ambasadei României de la Roma după ce s-a aflat că au condiții de lucru demne de sclavie. Iar la Sondrio, în turul întâi al prezi­dențialelor din 2014, au existat doar 48 de votanți, ceea ce arată cât de mică e comunitatea românească din localitate. Până și la Fermo, un alt oraș cu secție de vot care nu existase la referendumul din 2012, s-au prezentat 172 de alegători.

Am cerut 66 de secții, s-au aprobat 51

Rea-credință sau incompetență din partea Guvernului Victor Ponta? Câteva precizări din 17 noiembrie 2014 ale ambasadorului român în Italia, Dana Constantinescu, arată că la mijloc e puțin probabil să fi fost incom­petență: „Misiunile diplomatice și consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secții de votare”. Ambasadorul Dana Constantinescu a detaliat: „Punctual, la Consulatul General Torino au fost propuse, printre altele, două secții de votare, dar și altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanți al singurei secții aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri”. 

România liberă a dat MAE în judecată după secretizarea votului din străinătate. La şase luni de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, RL apelează la ajutorul instanţelor judecătoreşti pentru aflarea adevărului în ceea ce priveşte motivele reale pentru care mii de români din străinătate nu au reuşit să voteze.