Procurorii acuză că Interagro a beneficiat de gaze ieftine necesare func-ţio-nării combinatelor chimice, în condiţiile în care acest lucru a însemnat plata unor preţuri mai mari de către populaţie.
Atât Varuajn Vosganian, cât şi Adriean Videanu, ambii foşti miniştri ai Economiei implicaţi în scandalul gazelor ieftine de care a beneficiat firma InterAgro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, sunt mai aproape de judecată. Miercuri preşedintele Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală a lui Adriean Videanu, în calitate de fost ministru al Economiei, respectiv al Economiei, Comerţului şi Mediului de afaceri „pentru a se proceda conform legii”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea cererii de urmărire a domnului Videanu Adriean, în calitate de fost ministru al Economiei, respectiv al Economiei, Comerţului şi Mediului de afaceri”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Cât priveşte pe fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, deoarece acesta are calitatea de senator, trimiterea sa în judecată necesită votul Camerei din care face parte. Zilele trecute Comisia Juridică a Senatului a avizat pozitiv cererea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de începere a urmăririi penale a fostului ministru, urmând ca plenul Senatului să aibă decizia finală asupra cererii procurorilor.
Ce li se reproşează celor doi miniștri
Acuzațiile procurorilor sunt legate de măsurile prin care InterAgro a beneficiat de gaze ieftine necesare funcţionării combinatelor sale chimice, în condiţiile în care acest lucru a însemnat plata unor preţuri mai mari de către populaţie şi şubrezirea poziţiei financiare a companiei de stat Romgaz.
În perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri, afirmă DIICOT. Acuzele aduse sunt de abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Procurorii susţin că cei doi au utilizat Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculae, InterAgro SA.
Au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către InterAgro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiile legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate. Livrarea de gaz ieftin firmei InterAgro, în condiţiile în care aceasta înregistra o datorie reprezentând circa 70% din bugetul anual al societăţii naţionale a fost de natură să pună în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale, spun procurorii.
Ce pierderi au fost calculate
Prejudiciul a fost calculat prin luarea în calcul a reducerilor comerciale acordate ilegal, a TVA şi impozit pe profit care ar fi fost încasate de stat dacă gazul ar fi fost vândut la preţ de piaţă. Romgaz SA ar fi livrat către InterAgro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.
„Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către SNGN Romgaz SA, aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către SC InterAgro SA, este de circa 43 de milioane de lei, respectiv circa 15 milioane de dolari, iar TVA este de circa 54 de milioane de lei, respectiv circa 19 milioane de dolari”, susţin procurorii DIICOT.
În perioada februarie 2008-decembrie 2010, InterAgro a beneficiat de 51% din reducerile comerciale de 500 de milioane de lei acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili.
InterAgro, principalul beneficiar
Compania lui Ioan Niculae a beneficiat cel mai mult de susţinerea Ministerului Economiei, însă nu a fost singura firmă. Începând din 2009 producătorii din industria chimică, dar şi unele companii din domeniul energetic, au beneficiat până la 31 octombrie 2010 de gaze naturale doar din producţia internă, ceea ce înseamnă costuri mult mai mici faţă de factură la gaz plătită de populaţie şi semnificativ mai mici faţă de orice alt consumator eligibil din România.
Măsură a fost luată în mai 2009 şi a expirat la 31 octombrie 2010. În acea perioadă, gazele din producţia internă costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, în timp ce preţul gazului din import ajunge până la 380 dolari/1.000 mc. În octombrie 2010, Ministerul Economiei a decis să nu mai prelungească aceste facilităţi. Cât priveşte unităţile de producţie deţinute de Ioan Niculae, acestea au fost timp de 16 luni (din vara lui 2009 până în toamna lui 2010) principalele beneficiare ale facilităţii acordate de Guvern cu motivul invocat – salvarea industriei chimice autohtone. Primele contracte semnate de Ioan Niculae, prin societăţile pe care acesta le deţine cu Romgaz, au fost făcute în timpul când la conducerea Ministerului Economiei se afla liberalul Varujan Vosganian.
După ce facilitatea oferită de Guvern a expirat, Niculae a spus că îşi va închide toate fabricile şi că va trimite 8.000 de oameni în şomaj pentru că nu poate funcţiona altfel decât cu gaz ieftin în vremuri de criză. În august 2010, Niculae a ameninţat că îşi va muta toate afacerile în Bulgaria. Ioan Niculae şi-a motivat decizia de a-şi muta afacerile în Bulgaria prin „prigoana împotriva oamenilor de afaceri români”, de care se fac vinovate „anumite servicii ale statului”. Niculae atenţiona Guvernul în acest fel, încă din august 2010, să nu renunţe la beneficiile acordate companiilor sale în ceea ce priveşte costul redus la gazele naturale.
După sistarea ajutorului guvernamental, InterAgro a anunţat la începutul lui 2011 că închide, pe rând, toate combinatele sale chimice. Cu toate acestea, după o lună, în mai 2011, InterAgro a anunţat că redeschide combinatele Donau Chem Turnu Măgurele şi Gaproco Piatra Neamţ, motivând cu cererea mare de pe piaţă.
InterAgro deţine şase combinate de îngrăşăminte chimice (Donau Chem Turnu Măgurele, Chem Gaz Slobozia, GA-PRO-Co Piatra Neamţ, Amurco Bacău, Viromet Victoria şi NitroPoros SRL Făgăraş), fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din ţară. Această companie face parte, alături de combinatul de aluminiu Alro Slatina, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi şi combinatul de îngrăşăminte chimice Azomures, din categoria consumatorilor intreruptibili.
Izvoranu: „Ajutoarele trebuie acordate legal“
Adrian Izvoranu, preşedinte al Confederaţiei Patronale din Industrie, Servicii şi Comerţ (CPISC) are în general rezerve faţă de modul în care instituţiile statului calculează pagubele aduse bugetului.
„Acele drepturi calculate trebuie să fie certe şi exigibile. Nu poţi stabili că statul a fost păgubit cu şapte lei doar pentru că cineva a cumpărat de la stat o casă cu trei lei şi a vândut-o cu zece lei. Paguba a fost de un leu dacă statul avea cui să o vândă cu patru lei când a vândut-o cu trei lei”, spune el. Deseori, şi poate acesta este cazul InterAgro, la calculul pagubelor nu se iau în considerare consecinţele negative, de tipul şomajului, pe care le-ar fi avut închiderea unei firme dacă aceasta nu ar fi beneficiat de avantaje din partea statului.
Măsurile de sprijin nu pot fi luate oricum, continuă omul de afaceri. „Ele trebuie să vină cu respectarea prevederilor legale, cu informarea instituţiilor însărcinate de genul Comisiei Europene, Consiliului Concurenţei, trebuie acordate transparent şi tuturor companiilor dintr-o ramură, nu doar unora. Statul francez bagă mulţi bani în agricultură. Nu câştigă nici statul, nici lăptarul francez, ci locurile de muncă”, afirmă omul de afaceri.
