Președintele Curții de Conturi a României, Nicolae Văcăroiu, va fi înlocuit din funcție cu Mihai Busuioc, actualul secretar general al Guvernului. În funcția de vicepreședinte va fi numit profesorul universitar Nicu Marcu.
Funcția de președinte al Curții de Conturi a fost râvnită încă din 2016 de pesedistul Nicolae Bădălău, considerat numărul 2 în partidul lui Liviu Dragnea.
Pentru a-și îndeplini visul, Bădălău a depus un amendament la un proiect de lege în care a menționat că la șefia Curții de Conturi pot fi numiți și absolvenții de „studii inginerești“. Deși s-a pregătit intens pentru această funcție, Nicolae Bădălău a căzut în dizgrația lui Liviu Dragnea, căruia îi este frică să nu piardă șefia PSD.
În același timp, liderul PSD, Liviu Dragnea, a tras sforile pentru ca unul dintre consilierii săi personali, controversatul Florin Tunaru, să preia funcția de vicepreședinte al Autorității de Audit. Parlamentarii din comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nu au opus rezistență. Totodată, parlamentarii și-au dat acordul pentru ca la șefia Autorității de Audit să fie numit Dan Lucian Vlădescu.
Parlamentul a votat noua conducere a Curții de Conturi. Astfel, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, va prelua șefia Curții de Conturi pentru o perioadă de nouă ani. Vicepreședintele Curții de Conturi va fi Nicu Marcu. Cu două zile în urmă, comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au validat candidatura lui Mihai Busuioc pentru funcția de președinte al Curții de Conturi. Decizia a fost luată de parlamentari cu 18 voturi „pentru“, 10 „împotrivă“ și o abținere. Pentru funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi a fost validat consilierul de conturi Nicu Marcu, considerat unul dintre cei mai buni specialiști în finanțe de către parlamentarii din cele două comisii.
Pentru funcția de președinte al Autorității de Audit a fost validat Dan Lucian Vlădescu, iar pentru funcția de vicepreședinte – Florin Tunaru, consilierul personal al lui Liviu Dragnea.
Demis de Ponta, repus în funcție de Tudose
Secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, și-a început cariera în administrație ca angajat la Biroul de Carte Funciară de la Judecătoria Sectorului 4. Ulterior, a devenit lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din Ministerul Justiției. În 2004, a fost consultant pe probleme de carte funciară în cadrul Proiectului de Cadastru General și Publicități Imobiliare în România, finanțat de Banca Mondială. Apoi, din 2006 până în 2013 a pendulat între funcțiile de director general adjunct și director general la Agenția Națională de Cadastru. În 2014, a fost consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, apoi secretar general adjunct și secretar general. Din ianuarie 2017, a fost numit pe funcția de secretar general al Guvernului. În urma scandalului dintre fostul premier Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea, Busuioc a fost demis din funcție pentru scurt timp. A revenit pe funcție o dată cu premierul Mihai Tudose.
Familia Busuioc nu e săracă
Conform declarației de avere, Mihai Busuioc și Iulia Busuioc, soția sa, dețin o cotă de 59% dintr-un teren intravilan în comuna ilfoveană Corbeanca, dar și un apartament de 88 mp în București. Familia Busuioc deține 11 conturi bancare, în care se află în jur de 162.000 euro, 650.000 lei și 34.000 USD. Busuioc a declarat venituri de peste 140.000 lei, în timp ce soția sa, notar de profesie, a încasat peste 370.000 lei pe anul 2016.
Plan. Visul lui Bădălău s-a spulberat
În iunie 2016, nouă senatori PSD (Mihai-Viorel Fifor, Ecaterina Andronescu, Adrian Anghel, Leonardo Badea, Florian Dorel Bodog, Alexandru Cordoș, Florinel Dumitrescu, Liviu Marian Pop și Matei Suciu) au solicitat modificarea și completarea Legii 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Aceștia solicitau introducerea unui alineat nou, prin care se prevedea ca soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori (până la terminarea studiilor) ai auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi să beneficieze de pensie de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată. Atât. Acest articol unic a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ al Parlamentului.
Pe 16 mai 2017, senatorii de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital, împreună cu cei de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat un raport comun suplimentar de admitere a proiectului, cu amendamente.
Conform raportului comun al celor două comisii, senatorul Niculae Bădălău a introdus un amendament care modifica exact articolul 47, alineatul 2, din Legea Curții de Conturi, identic cu cel depus de deputatul Ciuhodaru. Amendamentul a fost admis cu majoritate de voturi.
Iar din acel moment totul a luat viteză: pe 29 mai legea a fost votată de Senat (Cameră decizională), pe 7 iunie a fost trimisă la Cotroceni și pe 26 iunie a.c. președintele a promulgat-o. Dar visul lui Nicolae Bădălău s-a spulberat după ce secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, a fost susținut de PSD la șefia Curții de Conturi.
Nicu Marcu, zece cărți publicate
Noul vicepreședinte al Curții de Conturi, Nicu Marcu, este doctor în contabilitate și cadru universitar la Academia de Științe Economice din București, unde face parte din Consiliul Școlii Doctorale. A fost autor și co-autor a zece cărți publicate pe domeniul analiză economică. În plus, este membru de onoare în Consiliul Științific al Institutului de Prognoză Economică și al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin Kirițescu“, ambele în subordinea Academiei Române. Anterior funcției de vicepreședinte, Nicu Marcu a fost ales consilier de conturi, după ce și-a dat demisia din funcția de deputat.
În perioada 2007-2011, a fost președintele Consiliului Național de Integritate. În paralel, a lucrat ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului, inspector guvernamental și secretar general al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
