Marian Munteanu a semnat, pe 28 martie 1988, un angajament cu fosta poliţie secretă comunistă și a scris cu mâna lui, timp de un an, mai multe note informative, sub numele conspirativ „Ioan“, pentru care a fost remunerat cu 500 de lei. Cu toate acestea, nu a primit, în 2016, verdict de colaborator al Securităţii.
CNSAS a publicat adeverința de necolaborare a lui Marian Munteanu cu Securitatea ca poliție politică, deși a prezentat şi informații din dosarul său în baza cărora reiese că fostul lider al Pieţei Universităţii a avut un angajament și a fost remunerat. Verdictul a fost pronunțat după efectuarea unei expertize grafologice.
Ce înseamnă că Marian Munteanu nu a fost încadrat colaborator al Poliției Politice comuniste? Înseamnă că nu a denunțat activități anticomuniste și nu a adus „atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, potrivit Ordonanței de urgență 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Cu alte cuvinte, în baza celor scrise de sursa ”Ioan”, nu au fost oameni anchetați, arestați sau care să fi suferit în vreun fel prigoana regimului comunist.
Asta nu înseamnă că dezvă-luirile CNSAS nu-l pun pe Marian Munteanu într-o lumină extrem de delicată, cu atât mai mult cu cât există și documentul, datat 23 decembrie 1988, prin care Securitatea aprobă „cheltuirea sumei de 500 de lei pentru persoana de sprijin «Ioan», pentru aport informativ”. Hârtia a fost publicată încă din 1990, în ziarul-tribună al FSN și Ion Iliescu, ”Dimineața”.
Nu a semnat declaraţia de integritate
Suspiciunile privind colaborarea lui Marian Munteanu cu Securitatea sunt vechi, așadar, și au fost întărite în 2000, când acesta a acceptat să candideze la Președinție din partea Partidului Noua Românie, dar a renunțat în cele din urmă. Formațiunea era condusă de Virgil Măgureanu, primul director post-decembrist al SRI.
Marian Munteanu a fost verificat anul acesta de către CNSAS, după ce, în vară, a fost desemnat drept candidat al PNL la Primăria Capitalei, o mutare care a surprins foarte multă lume. S-a retras ulterior din cursă, după ce trecutul său suspect de legionarism a fost puternic contestat atât din interiorul PNL, cât și în rândul opiniei publice. În acel context, Marian Munteanu a refuzat să semneze o declarație de -integritate, la solicitarea portalului Alinei Mungiu-Pippidi, „România curată”, motiv pentru CNSAS a fost solicitat să dea un verdict în această chestiune.
Deconspirat de „Adevărul“
Pe 7 iunie a.c, la doar două zile după alegerile locale la care liderul Pieței Universității nu a mai apucat să participe, cotidianul „Adevărul” a publicat, sub semnătura Ramonei Ursu, un amplu articol care reproducea atât angajamentul de Securitate, cât și pasaje generoase din notele informative scrise de acesta.
În momentul în care a fost racolat, potrivit publicaţiei, era student în anul I la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti. Securitatea i-ar fi trasat sarcina de a-l urmări pe un lector portughez, profesor al său în facultate, bănuit a fi spion al serviciilor secrete portugheze. Munteanu se afla într-o relație apropiată cu acest cadru didactic, conform „Adevărul”, și ar fi fost selectat de securiști dintr-o grupă de șapte studenți. Pe lista persoanelor despre care Marian Munteanu ar fi precizat că poate da informații mai figurau șase studenți străini: patru chinezi, un iugoslav și un american.
Despre lectorul portughez, ar fi furnizat mai degrabă informații referitoare la profilul său comportamental, decât despre eventuale activități subversive ale acestuia, motiv pentru care nu a fost încadrat în categoria colaboratorilor cu poliția politică. „Nu discută politică decât la modul foarte general. Evită discuţii referitoare la România sau la alte ţări socialiste. Vederi politice de stânga (…)”, scria sursa ”Ioan”.
Caracterizările pe care Securitatea i le-a făcut lui Marian Munteanu erau pozitive: „S-a remarcat ca fiind un element cu comportament corespunzător, amabil şi principial în relaţiile cu cadrele didactice. Are o bună pregătire profesională şi e mult mai matur în gândire decât colegii săi (…) A fost ales secretar ASC (Asociaţia Studenţilor Comunişti) pe anul I, Facultatea de Filologie, achitându-se cu conştiinciozitate şi responsabilitate de sarcinile încredinţate”.
După plecarea lectorului portughez din România, colaborarea lui Marian Munteanu cu Securitatea ar fi încetat, în 2 martie 1989. În plus, acesta devenise membru PCR și era incompatibil.
Marian Munteanu a scris note informative și despre filosoful Petre Ţuţea, în anturajul căruia a fost introdus de profesorul său Ion Coja. Despre filosof, fostul lider al Pieţei Universităţii spunea că este „extrem de orgolios” și părea preocupat „numai de puterea ţării de a rezista în faţa duşmanilor ei principali: ruşii şi ungurii”. „Americanii, spune Petre Ţuţea, sunt un popor de tâmpiţi şi n-au avut nici un creier politic, au făcut numai greşeli”, adăuga ”Ioan”. Relația cu Țuțea, pe care-l îngrijea și-l ajuta să-și transcrie lucrările, s-a consolidat, motiv pentru care, în 1989, a fost cercetat penal de Securitate, pentru a renunța la ea.
Mistificare. Munteanu a negat în permanență
Liderul Pieţei Universităţii a negat în permanență relația sa amiabilă cu Securitatea. A vorbit doar de cea ostilă. În prezentarea publicată pe site-ul său www.munteanu.ro, el scrie că, între 1988 -1989, a fost „arestat şi interogat în mai multe rânduri, fiind învinuit de propagandă creştină, ostilă ideologiei marxiste, principala acuzaţie fiind aceea de discipol al gânditorului Petre Ţuţea. În pofida presiunilor şi ameninţărilor, refuză să colaboreze cu Securitatea şi nu semnează niciun angajament de acest tip”.
