3.7 C
București
duminică, 22 decembrie 2024
AcasăSportFormula 1Cazul „Roșia Montană“ se prăfuiește de 15 ani în sertarele procurorilor, în...

Cazul „Roșia Montană“ se prăfuiește de 15 ani în sertarele procurorilor, în vreme ce România riscă să plătească despăgubiri de 4,4 miliarde dolari | DEZVĂLUIRE

Contribuabilul român ar urma să achite o notă de plată foarte piperată în urma neînceperii proiectului exploatării aurifere de la Roșia Montană. În tot acest timp, procurorii refuză să redeschidă un dosar pe această temă.

Gabriel Resources Ltd. a solicitat țării noastre despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari în procesul de arbitraj, sub formă de compensații pentru pierderile suferite. Acțiunea a fost depusă la un tribunal arbitral constituit sub auspiciile Centrului Internațional al Băncii Mondiale pentru reglementarea disputelor legate de investiții (ICSID). O decizie nu poate fi pronunțată mai devreme de toamna anului 2019.

Gabriel Resources acuză autoritățile române că, „prin acțiuni și lipsă de acțiuni“, a blocat implementarea pro­iectului de exploatare minieră, fără nicio compensație, și a cauzat companiei „pierderi semnificative“.

Un interviu revelator

Un procuror militar, Gheor­ghe Oancea, a demarat o anchetă asupra afacerii Roșia Montană. De ce nu e redeschis acest dosar soluționat cu „neînceperea urmăririi penale“ și de nu e continuată ancheta? Mai ales că ancheta ar putea lămuri multe lucruri din spatele războiului pentru aurul de la Roșia Montană, despre implicarea politicienilor și, mai important, a serviciilor secrete. Procurorul a vorbit despre investigația sa într-un interviu acordat, în 2013, ziarului „Cotidianul“. „România liberă“ reia cele mai importante informații dezvăluite de magistrat, considerând că rememorarea lor în contextul actual poate fi lămuritoare.

În 2002, procurorul Gheorghe Oancea activa în cadrul Secției Parchetelor Militare, de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În toamna acelui an, a fost sesizat de către Serviciul Român de Informaţii în legătură cu săvârşirea unor infracțiuni la adresa siguranţei naţionale a României.

SRI suspecta un maior din Direcţia Topografică a MApN că ar fi săvârșit mai multe fapte penale, în perioada ’95-’96, legate de zăcământul de la Roșia Montană. Concret, maiorul a efectuat misiuni topografice și alte cercetări de specialitate în zona Roşia Montană, sub pretextul că erau amplasate câteva unități militare. „Din elicopter, sau de la sol, s-au făcut fotograme, măsurători de tot felul în materia amplasării şi structurii întregii zone, chestiuni care au fost înregistrate pe nişte dischete.

După care acest ofiţer îşi dă demisia din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi devine unul dintre directorii Gabriel Resources“, a povestit procurorul Gheorghe Oancea.

Acesta a precizat că nu s-a limitat doar la a cerceta infracțiunea de transmitere de date secrete cu caracter militar către persoane neautorizate ce aducea atingere siguranţei naţionale, ci a pătruns în profunzimea afacerii.

Începutul afacerii

Ce a aflat? În 1996, a fost numit ambasador al României la Sydney domnul Gâf Deac. Anterior, el fusese secretar de stat la Ministerul Industriilor şi se ocupa de activitatea minieră. Ajuns în Australia, a luat legătura cu Frank Timiș (n.r. – fost Vasile Timiş), cetăţean australian de origine română, care s-a arătat dispus să investească în mineritul din România.

Când a ajuns în România, lui Frank Timiş i s-au deschis toate uşile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului şi Aurului Deva, la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), implicit și la Mina Roşia Montană. În 1997 se semnează un Protocol de Cooperare între firma Gabriel Resources, un offshore cu sediul în Insula Jersey din Channel Islands, patronat de Frank Timiş, şi Regia Cuprului şi Aurului Deva.

Frank Timiș îl cunoaşte pe Ovidiu Tender, care, în 1995, preluase Institutul de Cercetări Mineralogice. Această instituție deținea informații vitale despre mineritul din România (analize, pros­pecţiuni, cercetări etc.) După semnarea protocolului, funcţionari ai statului din Regia Cuprului şi Aurului Deva sau ANRM intră în consiliile de administraţie ale Gabriel Resources şi Tender Group S.A. Astfel, spune procurorul Oancea, ei erau remunerați pentru datele pe care le-au pus la dispoziţie.

Berceanu şi Tăriceanu intră în scenă

În 1997 se redactează un „Proiect de contract de asociere“ între Gabriel Resources şi Regia Cuprului şi Aurului Deva (devenită ulterior Minvest) în vederea reexploatării haldelor de steril, solicitată de Gabriel Resources. Așadar, nici vorbă de exploatarea perimetrului virgin.

Potrivit protocolului şi prevederilor contractuale, partea română urma să deţină 40% din acţiunile societăţii ce urma să fie înfiinţată (40%, dar nu mai puţin de 20%), iar partea străină, 80% (dar nu mai puţin de 60%). Proiectul de contract a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilităţi în cadrul Întreprinderii Roşia Montană, Regiei Deva, ANRM.

Procurorul Gheorghe Oancea susține că la dosar se află două adrese semnate de doi miniştri în funcţie în acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu şi Radu Berceanu. „Deşi văd că e vorba de o firmă fără experienţă în domeniul minier, cu sediul într-un paradis fiscal, fără să obiecteze în vreun fel, îşi dau acordul pentru constituirea acestei societăţi mixte, care la înființare dobândeşte dreptul de explorare, deşi iniţial se stipula reexploatarea haldelor de steril“, a susținut procurorul.

Compania, deși neînfiin­ţată la acel moment, recoltează opt containere de minereu, circa 80 de tone, care sunt expediate în Australia, pentru a fi analizate de o importantă firmă specializată în determinarea conţinutului de metale preţioase.

Procurorul a explicat că, la acea vreme, a solicitat directorului adjunct al SRI să identifice locaţiile din zona Roşia Montană de unde s-au prelevat cele 80 de tone. “Vin doi ofiţeri SRI la mine, după vreo 8-10 zile și îmi spun: «Domnu’ procuror, domnu’ colonel, nu am reuşit să identificăm locaţiile!»“, și-a amintit Gheorghe Oancea.

Prețul prevăzut în „pro­iectul de contract“, plătit de Gabriel Resources pentru cele 80% din acţiunile Minei Roşia Montană: 1,2 miliarde de lei vechi (aproximativ 250.000 de dolari). Un preț mult subevaluat, din care se putea achiziționa o vilă de categorie medie.

O altă neregulă devoalată de procurorul Oancea se referă la extinderea perimetrului inițial de 12 km² al Minei Roșia Montană în două-trei rânduri: de la 12 km² la 24 km², urmând ca apoi suprafaţa să crească la 42,3 km².

Infracțiuni pe Bursa 
din Vancouver

Analiza firmei australiene, care a examinat probele de minereu, a relevat un conţinut aurifer şi argintifer surprinzător de mare. Rezultatele acestei analize au fost necesare pentru a întocmi dosarul de listare a societăţii Roşia Montană la Bursa de metale preţioase de la Vancouver. Dosarul a cuprins: contractul de asociere între Gabriel Resources şi autorităţile statului român, analizele din Australia, datele topometrice, topografice furnizate de ofiţerul MApN cercetat, datele de cercetări, prospecţiuni geologice anterior dobândite de la Institutul de Cercetări Mineralogice şi Geologice, al lui Ovidiu Tender.

Procurorul Gheorghe Oancea spune că Frank Timiş, prin Gabriel Resources, a săvârşit o infracţiune de fraudă bursieră, infracţiune federală foarte gravă în spaţiul nord-american. El explică întregul mecanism. Astfel, „proiectul de contract“ a fost tradus de un cabinet notarial din Alba Iulia cu omiterea termenului de „proiect“, legalizat cu titlul de contract pentru a fi folosit la listarea acţiunilor societăţii. „Au început să curgă banii. În perioada aceea, din ce îmi aduc aminte, în România, în conturile acestui Gabriel Resources intraseră vreo 75 de milioane de dolari. Acestea erau datele din dosar“, spune procurorul Oancea.

La Bursa de la Vancouver a fost listată societatea Roşia Montană Gold Corporation. În timp ce contractul era în vigoare la bursa canadiană, în România contractul era în stadiu de proiect. De ce această dihotomie? Pentru ca Mina Roşia Montană să rămână a statului, să fie subvenționată în continuare, perimetrul să fie extins până la 42,3 km2 și să poată fi făcute exproprieri de terenuri, case, şcoli. Dar, în același timp, să curgă banii de la bursă.

Cum poate fi continuată ancheta

Fostul procuror militar este de părere că toate aceste chestiuni pot fi lămurite printr-o comisie rogatorie. “România poate cere prin comisie rogatorie să se constate frauda bursieră; se demarează o anchetă, se ajunge la dosarul care a stat la baza listării acţiunilor societăţii, se scoate contractul, se verifică data certă şi se vede dacă el corespunde cu contractul din România. O să vedeţi că data contractului la dosarul de listare a acţiunilor la bursă nu corespunde cu data contractului din România“, explică procurorul Oancea.

El crede că „singura soluţionare a cauzei presupune o cooperare între autorităţile române, canadiene, dar şi americane“. „Atunci când s-au obţinut primele date despre mină, Frank Timiş a obţinut şi nişte credite, 3 milioane de dolari de la o sucursală a Băncii Rothschild. Aşa rezultă din dosarul de la secţia parchetelor militare care, în parte, a fost declinat în favoarea PNA (actuala DNA – n. red.). Are proiectul de contract, are preţul, are tot ce vreţi şi indiciile pentru a se face o cercetare generală“, a spus procurorul Oancea.

O a doua variantă ar fi, potrivit acestuia, ca autorităţile noastre să identifice modul în care s-a achiziţionat 80% din patrimoniul societăţii RMGC, cum s-a făcut evaluarea, cum şi de unde s-au scos eşantioanele, cum s-a extins perimetrul, cum s-a subvenţionat de către stat activitatea din Roşia Montană.

Citește ziarul integral în format .pdf AICI!

Silviu Sergiu
Silviu Sergiu
Studii: Licentiat al Facultății de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării (secția Jurnalism) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (promoția 2001); Master în ”Comunicare și relații publice” (specializarea ”Marketing politic”) din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (promoția 2004); Masterand in ”Managementul instituțiilor de presă”, in cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Experiență profesională: Curierul național - redactor economic (aprilie 1998- octombrie 1998); Jurnalul național - redactor politic (1998- 2005); Evenimentul zilei - redactor politic (2005-2006), șef secție ”Politică internă” (2006-2008), editor coordonator (2008-2003), redactor șef-adjunct (2013- 2016); Senior editor "Romania libera" în prezent.
Cele mai citite

Franța adaugă la rețea, primul reactor nuclear din ultimii 25 de ani

Reactorul sub presiune Flamanville 3 este cel mai mare din Franța, cu 1,6 gigawați și unul dintre cele mai mari din lume Franța a conectat...

Federația Ospitalității: Eliminarea voucherelor de vacanță va distruge turismul românesc

Reprezentanții a 29 de patronate din domeniul HoReCa atrag atenția că peste 1,7 milioane de persoane vor fi afectate direct Federația Patronatelor din Industria Ospitalității...

Ordonanța „Trenuleț” 2024 – măsuri dure pentru echilibrarea bugetului

Pensii înghețate până la aprobarea bugetului pe 2025, salariile bugetarilor blocate la nivelul din 2024, semnale clare de austeritate pentru anul viitor Proiectul Ordonanței „Trenuleț”...
Ultima oră
Pe aceeași temă