Gelu Diaconu era reprezentantul unor grupuri de interese politico-economice, fiind de-a lungul timpului apropiat de personaje precum Dan Radu Rușanu, Daniel Chițoiu, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta sau Gabriel Oprea.
Premierul Dacian Cioloș l-a demis ieri pe președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Diaconu, au declarat surse guvernamentale, iar în locul său a fost numit Daniel Diaconescu. Acesta din urmă a fost șef al Direcției Finanțe din cadrul instituției. De asemenea, Dacian Cioloș l-a demis și pe vicepreședintele ANAF, Mihai Gogancea-Vătășoiu. Diaconu și Gogancea-Vătășoiu sunt urmăriți penal pentru favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau altul, în dosarul parlamentarilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun în care DNA îi acuză pe cei doi deputați că ar fi deturnat 6 milioane de euro. Premierul confirmase decizia anterior, când a declarat că așteaptă o propunere de înlocuire de la ministrul de Finanțe. Prim-ministrul a arătat că actualul șef al ANAF trebuie să își clarifice situația în justiție. Gelu Diaconu, a refuzat cererea ministerului Finanțelor de a-și prezenta demisia, anunțând că așteaptă la rândul său să fie demis. Acesta a calificat dosarul DNA în care este urmărit penal drept „kafkian”.
Începutul ascensiunii
Debarcarea șefului Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea fi finalul de carieră pentru un personaj conectat la cele mai înalte sfere ale puterii și implicat într-o serie de scandaluri. Ascensiunea lui Gelu Diaconu a început în timpul guvernării Convenției Democrate din România, în 1997, când a devenit director adjunct al Direcției Generale a Vămilor, mai precis omul de încredere al liberalului Nini Săpunaru. Diaconu a avut grijă să își cultive contactele și cu PDSR (actualul PSD) păstrând în strucrura vămilor o serie de oameni apropiați de social-democrați. În aceste condiții, actualul președinte demis a fost păstrat de către Guvernul Adrian Năstase, fiind între 2001 și 2005 director general adjunct în Ministerul Finanțelor. Victoria Alianței DA împotriva „sistemului ticăloșit” patronat de Adrian Năstase a fost o nouă victorie și pentru Gelu Diaconu. Acesta a devenit, în 2005, vicepreședinte ANAF și şeful Autorității Naţionale a Vămilor, numit fiind de premierul Tăriceanu. În același timp a devenit și administrator al Romsilva și al Eximbank. Evoluția sa multilaterală se explică prin faptul că este finul fostului vicepreședinte PNL, Dan Radu Rușanu. Acesta din urmă, supranumit „uncheșul” în cercurile liberalilor, era cunoscut pentru faptul că evita să dețină, personal, funcții politice, preferând ca pozițiile să fie ocupate de apropiați.
Mai puternic ca un ministru
Influența lui Diaconu în Guvernul Tăriceanu a fost demonstrată de atitudinea premierului într-un conflict al șefului vămilor cu ministrul Finanțelor de la acea vreme, Ionuț Popescu. În 2005, ministrul a cerut schimbarea din funcție a lui Iulian Butnaru, directorul adjunct al Direcției Supraveghere și Control Vamal, un apropiat al lui Gelu Diaconu. Până la urmă, Tăriceanu a intervenit și l-a demis pe Ionuț Popescu, înlocuindu-l cu Sebastian Vlădescu. Deși motivul oficial al remanierii a fost legat de neînțelegeri în privința TVA, ulterior Ionuț Popescu a nuanțat. „Eu înclin să cred că schimbarea mea a avut legătură și cu faptul că eu anunțasem că doresc să efectuez niște schimbări în ceea ce privește Vama. Și atunci, probabil anumiți oameni pentru că au simțit că ar putea fi atinși la pușculiță, s-au mobilizat”, a afirmat fostul demnitar. De asemenea, fostul șef al ANAF Sebastian Bodu a susținut, ulterior, că Popescu i-a cerut demisia lui Butnaru pe baza unor informații primite de la serviciile secrete.
Triunghi financiar
Între 2009 și 2012, Gelu Diaconu a avut o pauză de funcții publice, activând în domeniul privat. Instalarea lui Victor Ponta ca premier al guvernului USL, în mai 2012, i-a adus două funcții, chiar în primele zile ale preluării puterii. Cea de director de cabinet al ministrului Economiei, Daniel Chițoiu (fin al lui Dan Radu Rușanu) și cea de membru în Comitetul Eximbank. În iulie 2012, avea să devină secretar de stat în Ministerul Economiei și președinte al CA al Romgaz. În vara lui 2012, din poziția de secretar de stat a preluat o parte din atribuţiile de ministru al Economiei. Și aceasta pentru că Daniel Chițoiu devenise președinte interimar al PNL în locul lui Crin Antonescu. Printre altele, a semnat documente importante şi proiecte de acte normative. În aprilie 2013, Diaconu a fost numit președinte al ANAF. În acest fel, el a completat un veritabil triunghi ale finanțelor României. La momentul respectiv, Dan Radu Rușanu devenise șeful Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), proaspăt înființată. Practic, sub tutela lui Rușanu au fost reunite cele mai importante piețe financiare din România, având puterea de a emite sancțiuni, pe o piață de 30 miliarde de euro. Pe lângă Diaconu, Rușanu îl avea în sistem și pe finul său, Daniel Chițoiu, ministru al Finanțelor, vicepremier în Guvernul Ponta.
Compromisuri cu Ponta și Oprea
Presa a titrat că liberalii preiau controlul zonei financiare. În realitate, Victor Ponta a fost de acord cu respectivele mutări doar după ce cei trei i-au garantat că îl vor sprijini pe el și nu pe Crin Antonescu, președintele PNL. Așa se și explică că, la începutul lui februarie 2014, Crin Antonescu a forțat demisia lui Chițoiu din Guvern. Ulterior, Chițoiu a demisionat din Partidul Liberal, alăturându-se grupării lui Călin Popescu Tăriceanu. După ruperea USL, Dan Radu Rușanu rămas șef la ASF, iar Diaconu șef la ANAF. Ulterior, în martie 2014, primul a demisionat din fruntea ASF, după ce a fost arestat preventiv în dosarul Carpatica. Până ieri, Gelu Diaconu era singurul supraviețuitor al acestui triunghi financiar.
Supraviețuirea sa ar fi fost legată și de o apropiere de UNPR, primind pe ultima sută de metri și susținerea lui Gabriel Oprea. Pe de altă parte, Gelu Diaconu a fost implicat și în alte cazuri controversate. Presa a acuzat ANAF că nu trece la executarea silită a bunurilor omului de afaceri Dan Voiculescu, condamnat în dosarul ICA, în care prejudiciul este de 60 de milioane de euro.
Penal
Acuzațiile DNA
DNA a cerut miercuri încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, pentru trafic de influenţă, fals în declaraţii, deturnare de fonduri, spălare de bani.
Banii europeni -circa 5.000.000 de euro -, destinați unor proiecte de reinserție socială a rromilor, au fost deturnați de deputatul Nicolae Păun, președintele Asociației Partida Romilor Pro-Europa, cu sprijinul deputatului PSD Mădălin Voicu, susține DNA.
Din probele administrate a reieşit că grupul-ţintă al proiectului a fost „constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanții” şi că „în momentul semnării contractului, deputatul Păun Nicolae a impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donație organizației Asociația Partida Romilor Pro-Europa”.
Mădălin Voicu, la solicitarea lui Păun, ar fi intervenit la președintele ANAF, Gelu Diaconu, și la Mihai Vătășoiu, vicepreședinte ANAF. Cei doi sunt acuzați că nu au pus în aplicare deciziile de impunere pentru angajații asociației de rromi prin care bugetul european a fost prejudiciat cu 27 milioane de lei.
Deputații care au vrut să grațieze corupții
Izbucnirea scandalului legat de fraudarea a circa 27 de milioane de lei destinați romilor defavorizați poate însemna un sfârșit de carieră politică și pentru cei doi deputați implicați – Mădălin Voicu(PSD) și Nicolae Păun (Partida Romilor).
Comisia juridică a Camerei Deputaților se va reuni luni pentru a discuta cererea procurorilor pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, pentru trafic de influenţă, fals în declaraţii, deturnare de fonduri, spălare de bani. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a promis că social-democrații vor vota favorabil. „PSD nu se opune acestor cereri. Cu părere de rău, dar am mai spus, nu noi trebuie să decidem asta”, a spus Liviu Dragnea.
Cei doi deputați au fost inițiatorii unui proiect de lege controversat – privind grațierea și amnistia – unul din proiectele votate de Parlament la finalul anului 2013, în ziua botezată de presă „Marțea Neagră”. Actul normativ ar fi putut avea ca efect eliberarea politicienilor condamnați pentru corupție. După izbucnirea scandalului în presă, proiectul a fost amânat un an de zile, fiind respins în noiembrie 2014, pe fondul înfrângerii lui Victor Ponta în alegerile prezidențiale.
Anul trecut, premierul interimar Gabriel Oprea l-a desemnat pe Mădălin Voicu drept consul al României la Bonn, la prounerea ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Ulterior, însă, Voicu nu a mai fost numit în funcție, neobținînd avizele necesare, ceea ce a alimentat zvonurile că ar avea probleme de natură penală. „Pe mine nu m-a dovedit Securitatea lui Ceauşescu şi mă dovedesc organele de azi? Eu nu sunt aliniat niciunei forme speciale, ca să nu zic secretă. Nu pot să fiu înrolat, racolat, învaţat ce şi cum să fac. Guvernul m-a numit, onorabil şi onorant pentru mine, după care au început verificările. Acolo s-a oprit. Mie îmi trebuiau niște avize și alea nu au venit. ”, a explicat Mădalin Voicu, potrivit Antena 3. La rândul său, Nicolae Păun este un personaj controversat. Anul trecut, procurorii DNA au efectuat un control la firma Niky Scorpion Alcom, în spatele căreia ar fi deputatul Nicolae Păun, societate la care soţia parlamentarului este consilier juridic, în casieria firmei fiind găsiţi peste 800.000 de lei, sumă care nu a putut fi justificată, potrivit unor surse judiciare.
