În lucrarea de doctorat susţinută în 2008, omul de afaceri cu interese în energie a militat pentru îndurare faţă de evazioniștii fiscali folosind cuvinte „furate“ de la alţi autori. Evenimentul a avut loc sub ochii unor poliţiști de rang înalt, teza fiind redactată în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“.
La opt ani după susţinerea tezei de doctorat, Energy Holding, firma prin care Bogdan Buzăianu a devenit celebru în lumea afacerilor, a fost călcată de poliţiștii care au percheziţionat-o sub suspiciunea de evaziune fiscală. Cazul seamănă cu cel al lui Dinel Staicu, afaceristul care a obţinut un doctorat în „economie subterană”, ulterior fiind condamnat pentru infracţiuni economice.
Furt „în bloc“
Teza lui Buzăianu a avut titlul „Examen comparativ privind legislaţia penală fiscală română și elveţiană“, îndrumător fiind profesorul universitar Alexandru Boroi. Doctoratul a fost susţinut în anul 2008, în cadrul Facultăţii de Drept de la Academia de Poliţie. Conform regulamentelor, în momentul susţinerii, precum și ulterior, în cel al depunerii dosarului în vederea primirii titlului, fiecare doctorand trebuie să redacteze un rezumat al lucrării. Acesta ajunge apoi la o comisie abilitată din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), precum și în biblioteci. Rezumatul lui Buzăianu are 53 de pagini, pentru o bună parte existând suspiciuni de plagiat masiv.
Astfel, paginile 38-42 sunt copiate integral, fără note de subsol sau ghilimele, din pagi-nile 193-197 ale volumului Evaziunea fiscală. Reglementare. Doctrină. Jurisprudenţă, Editura C.H. Beck, publicat de Ioan Constantin Gliga în 2007, ceea ce înseamnă cel puţin un an înainte de susţinerea tezei de către Buzăianu. De fapt, concluziile cărţii lui Gliga au fost preluate în bloc în concluziile rezumatului. O mică diferenţă o reprezintă intercalarea de către omul de afaceri, spre sfârșit, a două paragrafe „producţie proprie”. În total, în acest caz, sunt suspecte de plagiat patru pagini din rezumat.
„Eu“ nu este Buzăianu
Pe lângă exemplele clasice de copiere, un caz deosebit îl reprezintă la Bogdan Buzăianu plagierea unor fragmente în care Constantin Gliga descrie, la persoana I, ce-și propusese în cartea sa: „Pentru aceasta am încercat prin studiul de faţă o evaluare a cadrului legislativ actual destinat prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, am analizat fenomenul din perspectiva sa economică și juridico-penală, încercând astfel să dăm un ca-racter interdisciplinar demersului nostru.
Nu am fi putut realiza acest lucru fără o abordare istorică a ceea ce înseamnă impozitarea și o analiză a tendinţei firești, altminteri manifestată de-a lungul timpului la nivelul individului în sensul sustragerii de la aceste obligaţii.
Am încercat, de asemenea, să identificăm toate sensurile noţiunii de «evaziune fiscală», am prezentat formele concrete de manifestare a acesteia și am întreprins un studiu amănunţit asupra tuturor aspectelor ridicate de Legea nr. 241/2005, reliefând progresul realizat prin noua reglementare faţă de vechiul cadru legislativ aplicabil în domeniu.
Demersul nostru nu ar fi avut finalitate dacă nu am fi identificat cauzele ce determină adoptarea unui comportament contrar dispoziţiilor legale ce reglementează realizarea veniturilor bugetului general conso-lidat și nu am fi evidenţiat măcar o parte din măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea cauzelor.” (Gliga 194/Buzăianu 39).
Situaţia se repetă, la scară mai mică, în Introducerea rezumatului, unde sunt copiate, în aceleași condiţii, aproape două pagini de la Gliga. Din nou, fără note de subsol, fără ghilimele. Cartea și autorul-sursă nu figurează nici măcar în bibliografie.
Preluări dintr-o lucrare apărută cu 11 ani mai devreme
Un alt autor plagiat de „băiatul deștept” este Neculai Hoanţă, din a cărui lucrare, „Evaziune fiscală” (Ed. Tribuna Economică, București, 1997, pag. 13), s-a preluat un fragment cu încălcarea regulilor academice.
La capitolul „deficienţe” mai poate fi semnalat faptul că, în-tr-o notă de subsol, anul apariţiei cărţii „Istoria economiei publice la români”, de George Leon, este trecut drept 1994, cifra reală fiind 1924. De asemenea, paginile din rezumat dedicate istoricului sistemului fiscal român seamănă ca două picături de apă cu pagini prezente pe mai multe site-uri de pe Internet.
Pe lângă indecenţa preluării fără sursă, a copia într-un rezumat reprezintă o culme a plagiatului doctoral. Rezumatul reprezintă povestirea tezei, pe scurt, iar a plagia într-un asemenea text e ca și cum ai copia din compunerea colegului de bancă care, ca și tine, a primit tema „Cum mi-am petrecut vacanţa de vară”.
Coordonatorul plagiate.ro: „Este plagiat“
„Este plagiat realizat ca rezumat în raport cu opera autentică. Întrucât rezumatul are rolul de anunţare a tezei, deci se sprijină în mod esenţial pe aceasta, plagiatul în rezumat este, în fond, un plagiat care se petrece în mod esenţial în teză.”, a declarat, pentru RL, profesorul Dorin Isoc, coordonatorul plagiate.ro, după ce a comparat lucrările lui Buzăianu și ale lui Gliga.
Îndrumătorul lucrării lui Bogdan Buzăianu, profesorul Ale-xandru Boroi, a devenit grăbit atunci când i s-a dezvăluit subiec-tul, pretextând că se află la cursuri și cerând să fie sunat mai târziu. Ulterior, nu a mai răspuns apelurilor repetate.
Pe de altă parte, Ioan Cons-tantin Gliga, principala „vic-timă” a lui Buzăianu, a fost mai tranșant. „Sentimentul e ciudat, e prima dată când mi se întâmplă așa ceva. Încă nu am un punct de vedere asupra situaţiei, o să mă gândesc”, a precizat acesta.
Fondatorul Energy Holding nu a putut fi contactat, reprezentanţii firmei prevalându-se de faptul că acesta a ieșit, oficial, din societate. „Energy Holding nu este în măsură să răspundă la întrebările dumneavoastră privind persoane, fapte sau oricare alte lucruri care nu au legătură cu compania noastră. Totodată nu înţelegem de ce ne adresaţi întrebări despre o persoană fizică care nu are nicio legătură cu Energy Holding”, a transmis, printr-un e-mail, Ecaterina Constantinescu, reprezentantă a Ener-gy Holding.
EVAZIUNE. N-a scăpat de ce-i era frică: dosar penal
În august 2016, anchetatorii au făcut percheziţii la sediul Energy Holding, investigând comiterea de infracţiuni în cursul anului 2009. Ulterior, compania a fost pusă sub urmărire penală, ca persoană juridică, pentru evaziune fiscală și delapidare. Pentru a-și micșora dările către stat, firma ar fi achiziţionat terenuri supraevaluate de la o persoană fizică și de la afaceristul Said Baaklini, bugetul de stat fiind prejudiciat cu aproximativ 500.000 de euro, reprezentând neplata impozitului pe profit și a taxei pe valoare adăugată.
În teza de doctorat susţinută cu un an înainte de presupusele infracţiuni de la Energy Holding, Buzăianu pleda pentru milă faţă de cei acuzaţi de evaziune fiscală. În cele patru pagini de concluzii, rândurile de mai jos sunt unica sa contribuţie: „Ni se pare interesantă soluţia, identificată deja de unele legislaţii străine, de a aplica anumite sancţiuni nepecuniare. De fapt, omisiunea de a declara sau declaraţia inexactă a sumelor datorate cu titlu de impozit ca TVA sau taxă pe produsele de lux, se traduce prin aplicarea unor asemenea penalităţi, atunci când, pentru unul din impozite, suma datorată de interesat ajunge la un anumit prag. Aceste sancţiuni includ, în special, pierderea dreptului de a solicita eliberarea unui pașaport sau de a-l utiliza pe acela pe care contribuabilul îl deţine deja, și mai ales pierderea de catre comercianţi a beneficiului regimului de protecţie socială.
De asemenea, poate fi avută în vedere posibilitatea de a aplica nu o pedeapsă a amenzii într-un anumit cuantum prevăzut de lege, ci o amendă stabilită ca multiplu al sumei sustrase de catre contribuabil, astfel încât să existe o proporţionalitate directă cu fapta săvărșită.”.
Este plagiat realizat ca rezumat în raport cu opera autentică. Întrucât rezumatul are rolul de anunţare a tezei, deci se spri-jină în mod esenţial pe aceasta, plagiatul în rezumat este, în fond, un plagiat care se petrece în mod esenţial în teză.“
2007-2008: Energy Holding, boom din afaceri cu statul
Energy Holding a fost înfiinţată în anul 2000 și, șapte ani mai târziu, avea o cifră de afaceri de 320 de milioane de euro, de aproape trei ori cât cea a Apa Nova București în aceeași perioadă. În jurul exploziei acestei societăţi au existat multe speculaţii, prima fiind legată de faptul că patronul Bogdan Buzăianu era finul lui Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei din Guvernul Năstase. În timpul mandatului lui Popescu, Hidroelectrica și Energy Holding au semnat un contract prin care firma lui Buzăianu primea energie electrică la preţ mic.
Vânzarea ulterioară a energiei i-a adus lui Buzăianu profituri fabuloase și atenţia președintelui Traian Băsescu la începutul primului mandat al acestuia. Băsescu a acuzat practicile de tip „cumpără ieftin energie de la Stat”, numindu-i în mod peiorativ drept „băieţi deștepţi” pe cei care au primit sprijin politic pentru afacerile lor. La scurt timp, Buzăianu a ieșit din firmă, în favoarea unor off shore-uri despre care au fost scrise investigaţii ce susţineau că l-ar avea în spate tot pe Buzăianu. Că lucrurile stau astfel o arată și faptul că, în 2010, la patru ani după ce și-a lichidat oficial legăturile cu Energy Holding, Buzăianu i-ar fi dat Elenei Udrea, ministru al Dezvoltării în acea vreme, o șpagă de 3,8 milioane de dolari și o creanţă de 900.000 de dolari pentru a obţine noi contracte de la Hidroelectrica.
Activitatea Energy Holding a scăzut puternic în ultimii ani, după ce Hidroelectrica a reziliat contractele cu „băieţii deștepţi”, iar Consiliul Concurenţei i-a amendat cu 32 de milioane de euro. Diferite publicaţii au scris că nici Bogdan Buzăianu nu se simte prea bine. El și-ar fi scos la vânzare castelul pe care îl deţine în Elveţia. La un moment dat, omul de afaceri figura în Top Forbes cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari.
Paginile 38-42 sunt copiate integral, fără note de subsol sau ghilimele, din paginile 193-197 ale volumului publicat de Ioan Constantin Gliga în 2007, cu un an înainte de susţinerea tezei de către Bogdan Buzăianu. Omul de afaceri a preluat și din lucrarea lui Neculai Hoanță, din 1997.
