Articolul despre cariera militară fulminantă a lui Gabriel Oprea a fost cel mai comentat articol din această săptămână.
În 1998, când era maior în rezervă, fostul premier interimar al României a fost avansat la gradul de locotenent colonel.
O avansare ilegală, după un stagiu în vechiul grad de numai doi ani în loc de șase (!). Dar, și mai grav, Ministerul Apărării susține, într-un răspuns pentru „România liberă“, că nu găsește în arhiva instituţiei documentele pe baza cărora Gabriel Oprea a fost avansat.
Avansarea rapidă în ierarhia militară a lui Gabriel Oprea a fost considerată subiect tabu de către Ministerul Apărării Naționale în ultimii 15 ani. În tot acest timp, informațiile despre avansările miraculoase de la căpitan la general au fost ținute la secret. Dintr-un motiv simplu: Ministerul Apărării Naționale a încălcat grosolan legea care reglementează statutul cadrelor militare.
Cariera generalului Gabriel Oprea e stâns legată de anii de glorie ai lui Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Întâmplător sau nu, politicianul care era aproape să devină premier a ajuns „aghiotantul“ lui Miron Cozma în anul 1993, după ce a fost recomandat de avocatul Ion Neagu, care îl considera atunci pe Gabriel Oprea „un tânăr de perspectivă“ … citește mai departe aici …
România liberă prezintă azi, în exclusivitate, cum a reușit căpitanul Gabriel Oprea să urce treptele militare între 1993 și 2000, când se afla în rezervă, dar și cine sunt oamenii care au contribuit la promovarea lui la cel mai înalt nivel.
„Justiția militară“ de la Direcția Gospodărie
Gabriel Oprea a refuzat să își facă publice în CV informațiile despre cariera militară și locul de muncă din perioada 1993-2000. Într-un interviu televizat, a spus doar că și-a dat demisia din Armată în 1993, pentru a se dedica afacerilor imobiliare alături de Anghel Iordănescu: „În 1993 am demisionat, eram ofiţer de justiţie militară. Am făcut câteva afaceri imobiliare, Iordănescu a venit cu capitalul, eu am venit cu ideile.“ În realitate, când a fost trecut în rezervă cu gradul de căpitan (15 februarie 1993), Gabriel Oprea deținea funcția de consilier juridic la Direcția Gospodărie a Armatei. Cu alte cuvinte, o minciună grobiană: militarul nu era nici pe departe “ofițer de justiție militară”, adică nu a avut niciodată vreo legătură cu Parchetul Militar.
Lacheul lui Cozma, avansat maior în rezervă
Odată ajuns rezervist, Gabriel Oprea a fost preluat de către Miron Cozma, așa cum „România liberă“ a arătat în ediția de ieri. Dar se afla, în același timp, și în grațiile generalilor din Armata Română. Astfel, în 1996, a fost avansat în rezervă la gradul de maior. Ministerul Apărării Naționale a precizat, la cererea ziarului nostru, că „pentru gradul de maior (rezervă) propunerea de avansare a fost făcută de şeful Direcţiei Personal şi Mobilizare a Ministerului Apărării Naţionale, generalul de brigadă Valeriu Vasilescu, printr-un raport adresat şefului Sta-tului Major General (SMG). Avansarea s-a efectuat în baza ordinului şefului Statului Major General nr. S.P.31/1996“. În fruntea SMG se afla atunci generalul Dumitru Cioflină care, ulterior, a fost condamnat la doi ani de pușcărie în dosarul schimbului de terenuri dintre MApN și George Becali.
Precizarea uluitoare a Ministerului Apărării
Doi ani mai târziu, pe 9 septembrie 1998, Gabriel Oprea avea să fie avansat la gradul de locotenent-colonel, tot în rezervă. Avansarea a fost făcută conform ordinului secretarului general al MApN nr. SG 241/1998. Însă, culmea, Ministerul Apărării susține că nu găsește documentele în baza cărora a fost avansat Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel. Nu știe nici cine l-a propus spre avansare în grad. Dar la aceea dată, secretar gene-ral la Apărare era Adrian Rațiu, în prezent avocat la casa de avocatură „Rațiu & Rațiu“, iar funcția de ministru era ocupată de Victor Babiuc.
Generalul Mircea Chelaru l-a făcut colonel
După alți doi ani, pe 24 aprilie 2000, Gabriel Oprea a fost avansat în gradul de colonel în rezervă. Ministerul Apărării a precizat că propunerile de avansare au fost făcute de către şeful Colegiului Naţional de Apărare, colonelul Nicolae Uscoi, şi şeful Direcţiei Personal, Completare Resurse Umane şi Mobilizare, colonelul Petre Barangă, prin rapoarte adresate şefului Statului Major General (SMG). „Motivarea a fost că, începând cu data de 07.02.2000, Gabriel Oprea a fost numit director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare. Avansarea s-a efectuat în baza ordinului şefului Statului Major General nr. S.G.154/2000.“, a arătat MApN pentru „România liberă“. În aprilie 2000, în fruntea SMG se afla generalul Mircea Chelaru.
RECOMANDARE. De la bătăușul Cozma la Colegiul Național de Apărare
Gabriel Oprea a specificat în CV că, în 1997, a absolvit Colegiul Național de Apărare, de unde s-a pricopsit cu o diplomă de de absolvire a unui curs postuniversitar pe teme de securitate națională. Oprea a participat la acest curs cu o recomandare din partea Institutului de Drept și Relații Internaționale „Nicolae Titulescu”, actuala Universitate „Nicolae Titulescu“, pe care Neagu îl conducea. Profesorul universitar Ion Neagu este cel care i-a coordonat și lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, în anul 2000. În același an, îl regăsim pe Oprea în funcția de director adjunct al Colegiului Național de Apărare. Surse militare au precizat, sub anonimat, că numirea în funcția de director adjunct al Colegiului Național de Apărare o făcea ministrul Apărării. La data numirii lui Oprea în funcția de director adjunct, Ministerul Apărării era condus de Victor Babiuc. De același ministru în mandatul căruia premierul interimar al României a fost avansat la gradul de locotenent-colonel în rezervă cu documente care acum nu mai există. Nici de data aceasta, Gabriel Oprea nu a răspuns solicitărilor „României libere“ de a comenta informațiile referitoare la avansările sale.
Stele. General ilegal în 2001
O amplă investigație a „României libere“ din toamna acestui an a arătat că următoarea avansare, la doar un an după primirea gradului de colonel, a fost ilegală și cu complicitatea unor grei din Ministerul Apărării. Astfel, în 2001, sub pretextul deținerii funcției de șef al Rezervelor de Stat, Oprea a primit gradul de general cu o stea. Gradul i-a fost acordat de președintele Ion Iliescu, la propunerea ministrului Apărării al vremii, Ioan Mircea Pașcu.
În ciuda prevederilor legislative care cereau ca avansările la gradul de general să se facă numai după susținerea unui examen, Oprea nu a îndeplinit această condiție. Inclusiv actuala Administrație Prezidențială a insistat, pentru cotidianul nostru, că această condiție era obligatorie. Ministrul Apărării din prezent, Mihnea Motoc, însă, susține că o comisie de anchetă a MApN a stabilit caracterul legal al avansării.
Adrian Rațiu, fost secretar general al Ministerului Apărării: Ceea ce mă surprinde pe mine este că, în mod normal, avansarea se face printr-o singură semnătură: semnătura de ministru, nu de secretar general. Dacă am semnat, nu neg faptul că am semnat.“
Gabriel Oprea, fostul ministru al Administrației și Internelor: În 1993 am demisionat, eram ofiţer de justiţie militară. Am făcut câteva afaceri imobiliare, Iordănescu a venit cu capitalul, eu am venit cu ideile.“
Pe lângă lege: avansat în 7 ani cât pentru 18 ani
Ministerul Apărării Naționale a călcat în picioare Legea 80/1995 care reglementează statutul cadrelor militare pentru a-l avansa pe Gabriel Oprea într-un timp-record. Conform legii, Oprea putea ajunge la gradul de colonel în rezervă după 18 ani de la trecerea în rezervă, adică în 2011. Dar el s-a pricopsit cu gradul de colonel cu 11 ani mai devreme, în 2000.
Ministerul Apărării susține că, în perioada 1996-2001, înaintarea în grad a ofiţerilor în rezervă era reglementată de prevederile articolelor 53 şi 61 din Legea nr. 80/1995.
La articolul 53, invocat de MApN, se spune clar că înaintarea în grad a cadrelor militare în rezervă se poate face la termen și numai în mod excepțional înainte de termen. Cum Gabriel Oprea nu a fost avansat în mod excepțional, înseamnă că a fost avansat la termen. La celălalt articol, 61, scrie negru pe alb că, în timp de pace, ofițerii în rezervă pot fi înaintați în gradul următor, în raport cu nevoile forțelor armate, doar DUPĂ expirarea stagiului minim în grad. Dar numai cu condiția să fi avut o comportare demnă, să fi obținut rezultate bune și foarte bune în timpul concentrării și să fi fost propuși prin aprecierile de serviciu.
În aceeași lege, la articolul 97, se menționează că, în timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofițerii aflați în rezervă este mai mare cu un an decât cel prevăzut pentru ofițerii aflați în activitate. Stagiile minime în grad pentru ofițeri în activitate sunt prevăzute la articolul 94. Astfel, pentru a avansa de la gradul de căpitan la maior în rezervă, stagiul minim este de cinci ani plus încă un an. Adică, Oprea putea fi avansat la gradul de maior abia în 1999 și nu în 1996, așa cum a decis Ministerul Apărării. Pentru a accede în gradul următor, adică de locotenent-colonel, Oprea trebuia să dețină gradul de maior timp de șase ani, adică până în 2005. Dar Oprea a fost avansat în anul 1998, cu șapte ani mai devreme. Cu acest grad trebuia să rămână alți șase ani (adică până în 2011) pentru a putea fi promovat la gradul de colonel. Și de această dată a fost avansat înainte de termen, mai precis pe 24 februarie 2000.
Fost secretar general al MApN: „Exclud să se piardă hârtii, se ascunde ceva!“
Adrian Rațiu, fost secretar general al Ministerului Apărării, a declarat pentru „România liberă“ că nu crede că a semnat pentru avansarea lui Gabriel Oprea la gradul de locotenent-colonel în 1998. „Ceea ce mă surprinde pe mine este că, în mod normal, avansarea se face printr-o singură semnătură: semnătura de ministru, nu de secretar general. Dacă am semnat, nu neg faptul că am semnat. Dar, dacă am semnat, trebuia să o fac cu o anumită justificare. Fie a fost o delegare de competențe din partea ministrului, fie ceva de genul acesta. E posibil să fi dat eu semnătura finală. Ceea ce vor dânșii (MApN – n.r.) să acrediteze, că a fost inițiativa mea, nu merge. În primul rând, nu îl cunosc pe Oprea. Eu i-am propus (pentru avansare – n.r.) doar pe cei din secretariatul general“, a precizat Adrian Rațiu.
Întrebat care este motivul pentru care nu se găsesc documentele care au stat la baza avansării lui Gabriel Oprea în gradul de locotenent-colonel (r), Adrian Rațiu susține că Ministerul Apărării se ascunde în spatele unor hârtii. „Nu există în Armată ca vreodată să se fi semnat ceva și să se piardă sau să nu se găsească documentele. Nu există! Documentele sunt ținute în regim militar. Se ascunde ceva în spatele acestui lucru. Dacă era într-o arhivă civilă, se putea întâmpla. Dar la Armată, eu exclud așa ceva“, a fost ferm Rațiu.
În legătură cu avansarea în grad înainte de termen a unui militar aflat în rezervă, Adrian Rațiu a spus că era obligatoriu ca rezervistul să facă ceva la nivel operativ.
VEZI RĂSPUNSUL MApN ÎN GALERIA FOTO
