Şeful Fiscului, instituţie cu performanţe deosebit de slabe, care a colectat pentru buget venituri cifrate la 32% din PIB în condiţiile unei medii europene ce depăşeşte 40%, îşi cere independenţa faţă de Guvern şi Ministerul Finanţelor pe motiv că trebuie eliminate presiunile politice.
La doi ani de la numirea sa în funcţie şi cu câteva luni înainte de alegerile generale în urma căruia şi-ar putea pierde funcţia, în ipoteza probabilă a institutirii unui nou Guvern, actualul şef al ANAF, Gelu Ştefan Diaconu vrea o reformă a Fiscului, cel puţin din punct de vedere a numirii managementului acestei instituţii.
"I-am propus premierului Victor Ponta o formulă de reorganizare care să consolideze autonomia decizională a ANAF, în afara condiționalităților de ordin politic conjunctural ce apar la fiecare ciclu electoral. De aceea, propunerea mea a vizat constituirea unui board de specialiști cu prestigiu recunoscut, pe modelul Fiscului american, pe care îl vom adapta, firește, cadrului legislativ autohton și care va coordona politicile și strategia ANAF, în locul unei singure persoane, respectiv în locul președintelui ANAF” a spus Diaconu.
Mai multe detalii, însă nu foarte multe, au fost oferite de premierul Victor Ponta: " vreau să mergem pe un model (…)de a avea un board al ANAF numit de către Guvern, Parlament, Preşedinte cu un tip de stabilitate, care să asigure implementarea politicilor bugetare”. Dacă se va aplica acest model, părţile implicate, anume partide, Guvern, Preşedinţie vor intra în negocieri nu foarte transparente şi vor fi nevoite să facă compromisuri importante pentru a accede în boardul de conducere ANAF.
Noul model ar urma să schimbe actuala situaţie în care Fiscul ar fi o “rudă săracă a Ministerului Finanţelor Publice, aflată la discreția decizională a funcționarilor din minister”, spune şeful Fiscului.
“Schimbarea profundă a instituţiei nu poate avea loc în condițiile în care ANAF depinde de prea multe ori de bunăvoința și interesele unor instituții precum Agenția Națională a Funcționarilor Publici, atunci când vine vorba de avizările necesare în cadrul procesului de restructurare sau își irosește resursele ca urmare a sarcinilor primite de la Curtea de Conturi, implicată prea mult în activitățile de control, fapt constatat și certificat inclusiv de misiunea FMI din august”, adaugă el.
Opinie. Dan Schwartz, consultant fiscal
- Fiscul este în proces de restructurare în baza unui împrumut luat de la Banca Mondială. Se pare că reforma ANAF dă rezultate, se mişcă mai bine.
- Este cert că ANAF trebuie să fie independent de Finanţe, la fel ca în oricare altă ţară, acum este struţo-cămilă.
- Părerile contrare dintre ANAF şi contribuabili trebuie rezolvate nu la MF ci în instanţe.
- Sunt pentru independenţa totală a ANAF de politic.
- La IRS există un principiu: Persoanele ce conduc instituţia sunt selectate pe baza moralităţii lor.
- Conducerea IRS e numită de Trezorerie care are alte sarcini decât o bancă naţională europeană. De aceea modelul american poate ar funcţiona mai greu în contex european. Poate ar fi mai potrivite modelele britanic sau olandez.
- Mai degrabă conducerea ANAF trebuie propusă de Guvern, validate de Parlament şi aprobată de Preşedinte.
- Curtea de Conturi este de multe ori un factor de stagnare prin felul in care abordează controalele
- Preocuparea pentru modernizarea ANAF este esenţială şi îmbucurătoare
Cifrele evaziunea fiscală în România
- 16,2% din PIB este nivelul evaziunii fiscale din România, considerat „foarte ridicat” de către Consiliul Fiscal.
- 2,21% din PIB este evaziunea fiscală în zona TVA, aceste sector fiind răspunzător de trei sferturi din evaziunea fiscală.
- 1,57 milioane salariaţi lucrau în 2012 „la negru”, respectiv 27,7% din total salariaţi
- 2,43 miliarde lei sunt pierderile bugetului de stat din cauza evaziunii în zona alcoolului şi ţigaretelor
- 32,7% din PIB este nivelul veniturilor bugetare in România, nivel ce ne situează din acest punct de vedere pe ultimul loc la egalitate cu Lituania.
- 3,3 milioane euro este volumul profiturilor declarate statului de traderii de cereale în 2013 deşi cifrele de afaceri ale acestora au fost de 600 de ori mai mari cifrându-se la 2 miliarde euro.
