PONTA: „Decizia este foarte clară: funcţia de preşedinte al Senatului trebuie să fie ocupată de un senator PSD. Decizia noastră a fost ca pentru această funcţie să-l propunem pe domnul senator Corlăţean iar domnul Geoană să ocupe funcţia de preşedinte al Comisiei de Politică Externă.”
„Nimeni care se află în această funcţie nu poate pleca în străinătate fără un mandat, nu-l poate chema pe primul ministru aici. Este o funcţie care aparţine partidului şi această funcţie ne permite să o ocupăm cu cel pe care îl considerăm noi în măsură să conducă Senatul. Decizia este în baza a ce a hotărât Curtea Constituţională. De acea îl vom înlocui pe domnul Geoană cu domnul Corlăţean. Sunt convins că domnul Corlăţean îşi va face meseria într-un mod foarte corect”.
„Este nevoie de un vot în plen. Este obligatoriu. Dacă cei de la PDL şi UNPR sunt împotriva schimbării, aceştia trebuie să-şi asume această decizie politică, căci nu poţi face tot pe la spate.”
„Senatorii PSD şi senatorii PNL vor vota pentru domnul Corlăţean. Această funcţie poate fi ocupată numai de către un senator PSD.”
„Dacă această rocadă nu va funcţiona, domnul Geoană va rămâne preşedinte dar nu va avea sprijinul nostru.”
„Domnul Geoană riscă ce riscă orice membru PSD când nu se supune unei decizii politice.”
GEOANĂ: „Cred că este o decizie greşită, nu numai la adresa mea, ci şi la adresa partidului. Dacă se va ajunge la decizia unui vot de alegere a unui nou preşedinte al Senatulului, şansele PSD-ului sunt nule, deoarece puterea vrea să acapareze orice dram de putere.”
„Este extrem de greu ca o minoritate să impună majorităţii o decizie. Din punctul meu de vedere, interesul meu de a vedea PSD-ul la putere rămâne neschimbat. Din păcate este o decizie care face mai mult rău decât bine.”
„Nu există nicio formulă de schimbare a unui preşedinte de Senat fără un vot în plen.”
„Toate aceste neghiobii care se spun în culise la adresa mea sunt complet neadevărate. Nu cred că fără mine nu s-ar fi putut obţine puţinele victorii ale opoziţii.”
„Nu am primit niciun fel de reproş explicit. Eu cred că i-a supărat vizita mea în America.”
„Este o formă de izolare sau de eliminare a unui oponent al puterii. Să mă bată Dumnezeu dacă înţeleg care este calculul din spatele acestei decizii”.
„Eu am cerut un singur lucru de la acest partid: respect. Dacă nu există respect, şi răspunsul meu este pe măsură. „
„Se încearcă în acest moment oferirea pe tavă a unei funcţii importante a opoziţiei, actualei puteri. Sunt dispuşi să facă orice ca să scape de Geoană.”
CORLĂŢEAN: „Nominalizările în funcţii se fac printr-un vot formal, potrivit algoritmului politic”
–-
Social-democraţii îi cer lui Mircea Geoană să se retragă din funcţia de preşedinte al Senatului.
Membrii Biroului Permanent Naţional al PSD au votat, luni, o decizie prin care să îi solicite lui Mircea Geoană, în mod oficial, să renunţe benevol la preşedinţia Senatului. Pesediştii au luat această decizie cu doar un vot împotrivă.
În schimbul demisiei, senatorii PSD îi vor propune lui Geoană să preia conducerea Comisiei de politică externă, iar Titus Corlăţean, cel care deţine şefia acestei comisii în acest moment, să fie propunerea partidului pentru funcţia de preşedinte al Senatului.
Solicitarea vine după ce Mircea Geoană a făcut o vizită de lucru în SUA, prezentându-se drept liderul opoziţiei din România. Colegii de partid s-au grăbit să-l sancţioneze public, aceasta nefiind prima atitudine pe care colegii din PSD o consideră „arogantă”. Mai mul, Mircea Geoană declara recent într-un interviu că ar vrea să candideze din nou la preşedinţie.
Potrivit Realitatea TV, senatorii PSD i-au spus lui Geoană că dacă nu pleacă de bunăvoie din funcţie, atunci îi vor retrage sprijinul politic.
Nu este prima oară când Mircea geoanbă este luat la ochi de colegii din PSD. În decembrie 2010, el a fost suspendat din partid pentru şase luni, după ce i s-a reproşat că intenţiona formarea unei platforme critice în interiorul PSD.
Cum poate fi decapitat Geoană
Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, dacă acesta încalcă prevederile Constituţiei, încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune. Revocarea poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor. Solicitarea trebuie să se facă în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.
Odată înregistrată această cerere, Biroul Permanent o analizează în prima şedinţă, urmând să o introducă în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen. Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa.
Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri.
PSD nu va mai avea poziţia 2 în stat
Dacă Mircea Geoană va fi schimbat de la conducerea instituţiei, atunci PSD şi implicit opoziţia riscă să piardă şefia Senatului, practic cea de-a doua poziţie în stat ca importanţă.
În evenutalitatea unui astfel de scenariu, fiecare grup parlamentar va avea dreptul să nominalizeze un senator care să ocupe această funcţie.
Astfel, potrivit Regulamentului Senatului, preşedintele aceste Camere este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor. Cum opoziţia nu are majoritate, este posibil ca puterea să preia această funcţie.
Pe de altă parte, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, revocarea presedintelui Senatului poate fi solicitata numai de grupul parlamentar care l-a propus, înlocuitorul fiind numai de la partidul pe care acest îl reprezintă.
„Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică. Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelali grup parlamentar, care nu-li poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice”, se arată în decizia de atunci a CCR.
