Dosarele premierului Ponta, primarului general Oprescu sau ale unor baroni locali captează întreaga atenție publică. Dar, flagelul corupției nu a atins doar prima linie a guvernării sau a administrațiilor locale, după cum arată anchetele DNA, care au început să devoaleze tot mai mult din afacerile necurate ale celor numiți pe criterii politice.
Sub avalanșa de dosare deschise pe numele unor „pești mari“ (ne amintim, expresia a fost lansată – și repetată ani la rând – de către oficialii europeni care vorbeau despre lupta anticorupție în România), aproape că scapă neobservate informațiile despre „isprăvile“ unor secretari de stat, șefi de direcții și autorități guvernamentale, unele cu rol important tocmai în buna gestionare a banului public.
Explicația este ușor de intuit. Cum ar putea, de pildă, atrage atenția publică cazul lui Romeo Nicolae, până acum câteva zile șef la Antifraudă, când ai un premier în funcție urmărit penal și aproape de finalizarea anchetei? Sau când DNA a ajuns la al treilea dosar penal pe numele ex-ministrului de Finanțe Darius Vâlcov, iar în conturile din străinătate ale primarului Radu Mazăre inspectorii de integritate găsesc aproape 780.000 de euro?
Corupția care macină eșaloanele doi și trei ale administrației publice merită însă și ea toată atenția, pentru că este rezultatul unei practici pe cât de dăunătoare, pe atât de greu de desființat: numirile în funcție se fac prea puțin spre deloc pe criterii de pregătire și integritate, și mai mult după culoarea politică și gradul de disponibilitate al respectivilor de a fi părtași ai grupului infracțional.
„România liberă“ trece în revistă câteva cazuri relevante în acest sens:
Romeo Florin Nicolae. Și-a prezentat săptămâna trecută demisia din conducerea ANAF (era vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat) și de la șefia Direcției Generale Antifraudă Fiscală după ce DNA l-a acuzat de trafic de influență și i-a interzis nu doar să părăsească țara, ci și să desfășoare activități ca funcționar al ANAF. Motivația poate fi găsită tocmai în faptele imputate acestuia: pe când era consilier superior în ANAF, în 2010, ar fi promis reprezentantului unei firme, contra a 5.000 de euro, că îl va ajuta să plătească la bugetul de stat o sumă de aproape 13 ori mai mică decât stabiliseră inspectorii fiscali. Trebuie menționat că Nicolae a fost înscăunat la șefia Antifraudă de premierul Ponta în august 2013, fiind luat din funcția de șef al Autorității Naționale a Vămilor.
Ovidiu Puțura. Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției și judecător a fost acuzat de dare de mită și trafic de influență. Anchetatorii spun că ar fi intervenit la o judecătoare pentru ca soția sa să beneficieze de o soluție favorabilă într-un dosar de revendicare, iar unui inculpat, de la care a primit 30.000 de euro, i-ar fi promis că îi va obține achitarea într-un dosar penal. Pentru faptele comise în perioada 2013-2014, Puțura a fost trimis în judecată pe 22 aprilie, la doar câteva luni de la începerea urmăririi penale.
Nagy Peter Tamaș. Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în luna ianuarie, tot pentru fapte comise în timpul funcției guvernamentale. Concret, împreună cu Virgil Găman, pe atunci secretar general al instituției, Nagy ar fi pretins 40.000 de euro de la firma care organiza, pentru Ministerul Agriculturii, Târgul Indagra, ediția a 19-a. Acuzațiile formulate de DNA au fost de trafic de influență, instigare la spălare de bani, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, luare de mită, participație improprie la spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Șerban Pop. Fostul șef al ANAF din perioada aprilie 2012-aprilie 2013 a fost arestat preventiv pe 2 septembrie, împreună cu fostul procuror-șef al DIICOT Alina Bica. Acuzația constă în primirea a aproximativ 230.000 de euro de la omul de afaceri Horia Simu pentru a interveni la conducerea
DIICOT astfel încât să fie soluționat favorabil dosarul în care acesta era urmărit penal. De menționat că Pop mai este trimis în judecată în dosarul „Șantaj la Antene“ pentru fapte comise pe când conducea ANAF.
Anne Rose Marie Jugănaru. Membră a Consiliului Național al PSD și fostă asistentă a lui Adrian Severin, aceasta a fost numită, în martie 2013, secretar de stat în Ministerul Mediului, deși din iulie 2012 era pusă sub acuzare în dosarul fostului europarlamentar social-democrat. Pe 16 iulie 2015, procurorii DNA au înștiințat-o că au extins urmărirea penală împotriva sa, pentru infracțiunea de spălare de bani în formă continuată.
41 de angajaţi de top ai Finanţelor, prinşi de DNA în doar doi ani
Angajaţii Ministerului Finanţelor din direcţiile din teritoriu le-au dat de lucru, anul acesta, procurorilor anticorupţie. Treisprezece persoane, dintre care trei directori din Ploieşti, Mureş şi Satu Mare, trei inspectori de la Antifraudă din Bucureşti, Constanţa şi Suceava, trei inspectori fiscali din Ilfov şi Maramureş, un şef de Birou din Satu Mare, dar şi doi inspectori ai Gărzii Financiare au fost fie urmăriţi penal, fie trimişi în judecată în 2015, potrivit comunicatelor făcute publice de DNA. Majoritatea au fost anchetaţi după ce au luat mită pentru a favoriza diverse persoane private.
Procurorii anticorupţie au început anul în forţă. În ianuarie, l-au reţinut pe Istvan Soos,
șef Birou Colectare și Executare Silită Persoane Juridice din cadrul Finanţelor Publice Satu-Mare, pentru complicitate la luare de mită în formă continuată şi spălare de bani. În februarie, în vizorul DNA a intrat directorul general al Finanţelor Publice Prahova, Daniel Cristian Petre, acuzat că “a primit în mod repetat în trei rânduri, de la un denunțător, sumele de 20.000 lei, 10.000 lei, respectiv 20.000 lei, pentru ca să facă demersuri pentru favorizarea unei firme, în sensul atribuirii unei lucrări privind modernizarea unui drum județean, finanțată din fondurile Consiliului Județean Prahova”, după cum se arată într-un comunicat al Direcţiei. Acesta a fost trimis în judecată în mai.
În aprilie, a fost trimis în judecată un alt angajat de top al Finanţelor din Satu Mare, respectiv chiar directorul executiv Ioan Mircea Ardelean. Acesta este acum judecat pentru că ar fi primit într-o parcare, de la un om de afaceri, mai multe bunuri alimentare şi, ulterior, 4.000 de euro. Procurorii au constatat că afaceristul ar fi mituit şi un inspector fiscal, astfel încât acesta să nu găsească nici o neregulă la societatea comercială a omului de afaceri, cei doi fiind, la rândul lor, trimişi în judecată în dosarul lui Ioan Mircea Ardelean. Inspectorul fiscal a acceptat, drept mită, inclusiv “două platouri cu mâncare pregătite de personalul unui restaurant”, potrivit DNA.
Fostul director executiv al Finanţelor Publice Satu-Mare mai este trimis în judecată într-un alt dosar, deschis în 2014, în care ar fi cerut unui om de afaceri să se ocupe de renovarea unui imobil situat în București, deținut de fiica lui, în contul unor favoruri fiscale. De altfel, bilanţul DNA pentru anul trecut arată şi mai consistent. 28 dintre angajaţii cu funcţii importante din Ministerul Finanţelor au fost puşi sub urmărire penală sau trimişi în judecată. Printre aceştia, un fost comisar-şef al Gărzii Financiare Dâmboviţa, un consilier din cadrul Direcţiei Vamale Iaşi şi unul din cadrul Finanţelor Publice Argeş, alături de alţi 16 lucrători vamali din Iaşi şi unul din Suceava, doi inspectori antifraudă şi doi foşti comisari ai Gărzii Financiare.