Dacă s-ar organiza alegeri generale duminica viitoare, alianța PSD-PC-UNPR ar lua 38,8% din voturi, iar PNL-PDL 41,7%. Pragul electoral ar mai fi trecut, la limită, doar de PMP și UDMR, astfel că oamenii lui Călin Popescu Tăriceanu și Dan Diaconescu ar dispărea din Parlament.
Schimbarea ordinii între cele două mari blocuri politice, concomitent cu un salt spectaculos la capitolul încredere pentru Klaus Iohannis și oamenii din jurul său, ar putea repune pe tapet ideea oportunității declanșării alegerilor anticipate. În mod evident, actuala opoziție ar fi avantajată dacă s-ar ajunge la anticipate: ar câștiga cele mai multe mandate de parlamentar și, împreună cu PMP și UDMR, ar putea contura o nouă majoritate. Totuși, din punct de vedere procedural, este foarte greu să se ajungă la alegeri înainte de termen, fapt care temperează și elanul liderilor dreptei.
Cifre și comparații
Dacă ar fi organizate alegeri parlamentare duminica viitoare, alianța formată din PSD-UNPR-PC ar obține 38,8% din voturi, iar PNL-PDL 41,7%, potrivit unui sondaj efectuat de Inscop (condus de Remus Ștefureac, fost consilier al directorului SRI, George Maior), la comanda ziarului Adevărul. Potrivit Barometrului, realizat în perioada 27 noiembrie-2 decembrie 2014, față de octombrie 2014, PNL-PDL a câștigat 9,9%, iar PSD și aliații au pierdut 3,1%.
Dincolo de inversarea produsă în ceea ce privește intenția de vot a partidelor, interesante sunt și scorurile pe care le-ar obține celelalte partide (reprezentate în Parlament sau nu): PMP – 5,6% (în scădere față de luna octombrie, când avea 6,4%), UDMR – 5,1%, PLR – 3,3%, PP-DD – 2,3%, PRM – 1,2% și PNȚCD – 0,6%. Cu alte cuvinte, dacă ar avea loc acum alegeri anticipate, ar mai intra în Parlament doar PMP și UDMR, și acestea la limită. Ar rămâne pe dinafară oamenii lui Călin Popescu Tăriceanu (așa-numitul Partid Liberal Reformator, a cărui cerere de înființare a fost respinsă de Tribunalul București) și ai lui Dan Diaconescu. Adică, ar dispărea din Senat și Camera Deputaților exact formațiunile care îl ajută acum pe premierul Victor Ponta să aibă majoritatea parlamentară.
În ceea ce privește încrederea în politicieni, câștigarea alegerilor prezidențiale l-a propulsat pe Klaus Iohannis la 60%, cu aproape 25 de procente peste nivelul înregistrat în octombrie 2014. La rândul său, Victor Ponta s-a prăbușit circa 12 procente (de la 38,7% în octombrie la 26,1% în decembrie 2014). Ușoare creșteri la capitolul încredere au suferit și Vasile Blaga (liderul democrat-liberalilor) și Cătălin Predoiu (candidatul la funcția de premier al ACL).
Explicații și estimări
Sociologi și specialiști în realizarea sondajelor de opinie au explicat pentru „România liberă“ că situația surprinsă de Inscop poate servi ca bază de plecare într-o analiză cu privire la oportunitatea declanșării anticipatelor, dar că cifrele ar trebui privite, cel puțin momentan, cu circumspecție. Mai precis, potrivit surselor citate, după fiecare scrutin important se înregistrează două fenomene: cel al radierii în jurul învingătorului și cel al optimismului post-alegeri. În cazul primului, este vorba de faptul că mulți români spun, chestionați după scrutin, că au fost la vot (deși nu au făcut-o) și că au votat cu învingătorul (deși au votat pe altcineva). În ceea ce privește optimismul post-alegeri, este vorba de numărul crescut al celor care se declară convinși că lucrurile se vor schimba în bine (vezi și sondajul IRES de acum câteva zile, potrivit căruia 55% din români spun că țara merge într-o direcție bună).
Potrivit specialiștilor, ar trebui realizate mai multe barometre în următoarea perioadă, pentru a vedea exact trendul partidelor în ceea ce privește intenția de vot, dar nu este imposibil ca, dincolo de răspunsurile emoționale ale celor intervievați, să se fi produs o apropiere a PNL-PDL de PSD-UNPR-PC.
Necunoscutele anticipatelor
Pentru declanșarea alegerilor înainte de termen ar trebui, înainte de toate, să „cadă“ Guvernul. Aceasta înseamnă fie ca Victor Ponta să-și dea demisia, fie ca Guvernul restructurat să nu treacă săptămâna viitoare de votul Parlamentului, fie ca noul Executiv să fie dărâmat printr-o moțiune de cenzură. Cum prima variantă știm deja că nu se va întâmpla, rămâne de văzut dacă opoziția reușește să coaguleze în jurul său suficiente voturi pentru a răsturna Guvernul Ponta. Apoi, pentru a se ajunge la anticipate ar trebui ca Parlamentul să respingă cel puțin două solicitări de învestitură a unui nou guvern. Cu alte cuvinte, o situație destul de greu de materializat.
Paralela cu anul 2005
Situația de acum seamănă, din anumite puncte de vedere, cu cea din 2005. În iulie 2005, pe valul de simpatie contabilizat în dreptul Alianței Dreptate și Adevăr, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu Tăriceanu au convenit ca Executivul să renunțe la mandat pentru a putea fi organizate anticipate. Față de momentul alegerilor parlamentare (decembrie 2004), când obținuse în jur de 31%, Alianța D.A. avea în iulie 2005, în sondajele de opinie, spre 49%, procent care justifica dorința liderilor Alianței de declanșare a anticipatelor. Acestea nu s-au mai produs din cauza faptului că Tăriceanu s-a răzgândit și a revenit asupra demisiei, invocând inundațiile care afectau țara în acel moment.
