Fenomenul migrării dinspre Senat sau Camera Deputaţilor spre autorităţile locale s-a înregistrat şi în 2008, motivat însă atunci de dispariţia votului pe listă prin introducerea votului semi-uninominal. Doar la Camera Deputaţilor au devenit vacante în 2008, după alegerile locale, 14 mandate de parlamentar.
Acum, fenomenul are două posibile explicaţii. Fie respectivul parlamentar nu crede că mai are şanse să câştige un mandat (ori că şi-a pierdut influenţa în partid şi nu va mai fi desemnat candidat, ori stă foarte prost în sondaje în comparaţie cu adversarii de la celelalte partide, ori se teme de mecanismul redistribuirii), fie este mutat de partid din cauza veşnicei lipse de cadre. Adică, partidele au puţini politicieni capabili să adune suficiente voturi, pe care-i mută de colo-colo. Dintr-un judeţ în altul sau de la Senat la primărie sau la consiliu judeţean. Indiferent de motivaţie, realitatea este că după alegerile locale multe scaune de senator sau deputat vor rămâne vacante, ceea ce va îngreuna şi mai mult funcţionarea Parlamentului. Situaţia este agravată de faptul că şi în prezent sunt 11 mandate de parlamentar vacante, după două decese şi o serie de demisii.
Cum până acum nu au fost organizate alegeri parţiale, pare puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în continuare. Aceasta şi din cauza legislaţiei în vigoare, care prevede obligaţia organizării de alegeri parţiale dacă vacantarea se produce cu mai mult de şase luni înainte de alegerile la termen, dar nu prevede nici o sancţiune în cazul în care acest lucru nu se întâmplă. Prin urmare, sunt şanse sporite ca şi după alegerile locale din iunie să nu fie organizate alegeri parţiale în colegiile rămase fără reprezentare, în condiţiile în care alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc, în principiu, în toamnă.
Apoi, mai există un motiv pentru care actuala putere să nu se înghesuie să organizeze alegeri parţiale: cvorumul de lucru se calculează după numărul de senatori şi deputaţi în funcţie şi nu după numărul de la începutul legislaturii. Va fi afectată însă funcţionarea comisiilor parlamentare, în condiţiile în care şi acum sunt mulţi parlamentari care fac parte din două comisii.
25 de deputaţi şi 11 senatori
Luând în considerare lista de candidaţi publicată luni de USL şi, respectiv, numele de candidaţi vehiculate în tabăra puterii pentru şefia consiliilor judeţene şi pentru primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ, rezultă că ar fi interesaţi să intre în cursă 36 de senatori şi deputaţi. Numărul final al acestora poate scădea, însă, în condiţiile în care pentru unele funcţii sunt aruncate acum pe piaţă numele a câte doi parlamentari. Este situaţia de la Primăria Bucureşti, unde se vorbeşte de deputatul Silviu Prigoană, preşedintele Senatului, Vasile Blaga, dar şi de doi europarlamentari, Monica Macovei şi Cristian Preda, dar şi de la consiliul judeţean Iaşi, unde sunt în cărţi doi deputaţi PDL (Petre Movilă şi Marius Spânu). Majoritatea parlamentarilor vor să candideze în judeţele în care au fost aleşi, dar există şi excepţii. De pildă, deputatul Robert Negoiţă a fost ales în Teleorman, dar vrea să candideze la Primăria sector 3, împotriva democrat-liberalului Liviu Negoiţă.
În ceea ce priveşte europarlamentarii, în afara numelor deja menţionate, în cărţi pare a fi şi democrat-liberalul Marian Jean Marinescu pentru şefia CJ Dolj.
De ce durează atât de mult stabilirea candidaţilor
Deşi sunt mai puţin de trei luni până la alegerile locale, nici în tabăra opoziţiei, nici în cea a puterii nu se cunosc toţi candidaţii. E drept că, faţă de PDL+UNPR, USL a prezentat o listă parţială de candidaţi, dar a rămas în ceaţă tocmai situaţia primăriilor de sector, pentru care PNL, PSD şi PC nu reuşesc să ajungă la o înţelegere. Cele mai dure negocieri se poartă pentru Primăria sector 6, singura primărie pe care USL are şanse cu adevărat reale să o smulgă puterii. Aici, postura de contracandidat al lui Cristian Poteraş este dorită de social-democratul Gabriel Mutu, liberalul Rareş Mănescu şi conservatorul Ştefan Florescu.
Goluri în lista USL mai găsim în dreptul judeţului Timiş şi al consiliului judeţean Ilfov.
La rândul lor, democrat-liberalii fac şi desfac la nivel local alianţe cu UNPR şi alte partide, pentru a-şi maximiza şansele, mai ales că anul acesta, pentru prima dată, primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, la fel ca preşedinţii de consilii judeţene. Liderii PDL au spus că lista de candidaţi va fi definitivată până pe 18 aprilie.
